Scandal! De ce Ministerul Culturii face arheologie subacvatică doar cu amatori?!

Un ordin al Ministerului Culturii și Patrimoniului Național afectează puternic activitatea scafandrilor de la Asociația Club Marine Explorer din Constanța, a căror muncă de cercetare a adus de-a lungul timpului importante contribuții mai multor domenii științifice. Instituțiile regionale, ce ar trebui să fie susținătoare ale activităților acestora, prezintă un dezinteres total față de inițiativele acestora, singura soluție de îndreptare a acestei erori administrative fiind chemarea în instanță a Ministerului. Mai exact este vorba despre articolul ce prevede permisiunea de realizare a cercetării arheologice a patrimoniului cultural subacvatic doar pentru arheologii cu dreptul de a profesa ca scafandri. Iulian Rusu, președintele asociației, ne-a oferit un punct de vedere cu privire la acest demers și ne-a împărtășit experiențele neplăcute, marcate de lipsă de interes și cooperare a autorităților și nu numai, cu care clubul s-a confruntat în trecut.

Ministrul Culturii a limitat accesul scafandrilor profesioniști la activitatea de cercetare subacvatică, în dezavantajul scafandrilor profesioniști din România cu competențe în domeniul arheologiei subacvatice. Asociația Club Marine Explorer din Constanța nu lasă lucrurile așa și a mers în instanță, cu tot cu ordinul ministrului Culturii, în vederea anulării.

Asociația Club Marine Explorer a acționat în instanță Ministerul Culturii pentru suspendarea acestui act administrativ. Documentul prevede că “(1) Pentru realizarea cercetării arheologice a patrimoniului cultural subacvatic, în cazul în care arheologii atestați și înregistrați în Registrul arheologilor nu au obținut accesul la exercitarea profesiei de scafandru, aceștia nu se pot scufunda pentru a desfășura activități în mediul subacvatic, dar au acces la informații, urmăresc activitatea scafandrilor și colaborează cu șeful de scufundare.  În urma efectuării cercetării arheologice realizate în condițiile art. 18^2 și 18^3, instituția organizatoare elaborează raportul de cercetare arheologică, în vederea analizării acestuia de către comisiile de specialitate ale Ministerului Culturii și a emiterii actelor administrative, potrivit legii.”, publicat în  Monitorul Oficial nr. 1063 din 2 noiembrie 2022.

Dosarul a fost înregistrat pe 17 ianuarie a.c. pe rolul Curții de Apel Constanța. Judecătorii au respins solicitarea înaintată, decizia fiind luată în primă instanță, cu posibilitatea de a fi atacată în recurs, la Înalta Curte de Casație și Justiție a României, în termen de cinci zile de la pronunțare.

Președintele Asociației: Ministerul Culturii dorește să facă arheologie cu „nearheologi”

Am discutat cu Iulian Rusu, președintele asociației, care ne-a oferit mai multe detalii despre această situație.

“Practic, prin ordinul acesta, așa cum am încercat să explicăm și în instanță, Ministerul Culturii dorește să facă arheologie cu „nearheologi”. Ordinul acesta este practic, o reînviere a unui ordin din 2020, când s-a încercat clasarea cercetării subacvatice, nu neapărat arheologice, sub o activitate care poate fi întreprinsă de non scafandri. Acum încearcă să facă opusul. De la incidentul de la Eforie, când au murit doi oameni în apă, a avut loc o dezbatere la Ministerul Muncii unde a participat și asociația noastră. Ne-am spus punctul de vedere în legătură cu acel ordin. Cum poți să bagi în apă un om care nu e scafandru să lucreze? S-a lansat o campanie de dezinformare prin care s-a transmis că în România nu sunt scafandri arheologi. Noi am trimis Ministerului Culturii o listă prin care am indicat prin CNP, adresă și nume plus poziția din Registrul Arheologilor. Este vorba despre descărcarea arheologică a epavei de la Eforie Sud. Ei au spus că au fundamentat acel ordin prin necesitatea de descărcare arheologică a epavei de la Eforie și au afirmat că nu există scafandri arheologi în România. Noi le-am trimis brevete arheologice, care se află oricum sub egida Ministerului Culturii.”, a declarat aceasta.

Rusu: Suntem un fel de Don Quijote. Cu cine să lucrăm, cu Direcția Județeană de Cultură?

În legătură cu colaborările cu instituțiile regionale de cultură și știință, Iulian Rusu a adăugat: “Noi suntem un fel de Don Quijote.  Cu cine să lucrăm, cu Direcția Județeană de Cultură? Anul trecut am descoperit o epavă la Costinești. I-am anunțat și ne-au spus că n-au resurse. Nimeni nu a fost interesat. Acum câțiva ani am descoperit un stăvilar, un baraj roman, care făcea ca Valea Carasu să fie navigabilă în secolul I, de la Cernavodă până în zona Castelu. Am demonstrat o teorie scrisă de aproximativ o sută de ani, despre care s-au scris multiple lucrări în anii 70.  Am fost la Universitatea Ovidius și la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța pentru a le propune o colaborare și nu au fost interesați. După ce am postat filmările pe platformele de socializare am fost imediat sunați de Universitatea din Cluj, unde am și prezentat cercetarea noastră în cadrul unei conferințe. Toată documentația pentru această ipoteză de lucru, foarte interesantă, mi-a luat 7 ani. Alții s-au chinuit să scrie și nu aveau informații, dar aceștia pur și simplu nu au prezentat interes față de aceste descoperiri”.

Declarațiile acestuia nu sunt deloc șocante luând în considerare evenimentele recente, mai exact scandalul ce o implică pe Magdalena Tiță, șefa Direcției Județene pentru Cultură Constanța, ce a fost prinsă în flagrant în timp ce primea mită. Aceasta a fost însă repusă în funcție după încheierea perioadei de control judiciar.

Printre reușitele Asociației se numără descoperirea în 2012, în lacul Siutghiol a hidroavioanelor BV 138 și Henkel 114. În 2014 aceștia au descoperit 4 corăbii scufundate la 3 km de cazinoul din Constanța și nu numai. Toate acestea sunt fructul a ani întregi de muncă, cercetările fiind finanțate din resurse proprii. Dedicația lor pentru îmbogățirea patrimoniului istoric este trecută însă cu vederea de instituțiile statului, a cărei obligație ar trebui să fie tocmai încurajarea și susținerea acestor inițiative.