UE se teme de o nouă criză energetică odată cu expirarea acordului între Kiev și Moscova

Uniunea Europeană se teme de o nouă criză energetică. În ciuda depozitelor pline de gaze naturale, îngrijorările sunt generate de un acord semnat între Kiev și Moscova care expiră la sfârșitul anului. Acordul bilateral este valabil până pe 31 decembrie, iar Ucraina a declarat că nu va dori să reînnoiască pactul. 

Potrivit documentului intern, întocmit de Comisia Europeană, UE va pierde în curând aproximativ 5% din totalul importurilor de gaze naturale, în principal către Europa Centrală și de Sud-Est. Dacă această pierdere este combinată cu o perioadă de frig prelungit, se adaugă în notă, ar putea crea un scenariu „rău” pentru țările care se bazează pe tranzitul gazelor naturale prin Ucraina. 

Oficialii Europei și-au exprimat îngrijorarea încă de acum doi ani, iar previziunile erau sumbre încă de atunci.

În cel mai negru scenariu, Austria, Ungaria și Slovacia se vor confrunta cu cele mai mari efecte negative. Toate ar putea, în cele din urmă, să schimbe importurile rusești cu provizii care vin prin Germania, Italia sau Turcia. 

La Consiliul Miniştrilor Energiei din UE, care a avut loc la începutul acestei săptămâni, s-a discutat despre problema asigurării aprovizionării cu energie a statelor membre pentru iarna 2024 - 2025. S-a convenit să se prelungească până în martie 2025 măsurile voluntare de reducere a consumului de gaze, deoarece obiectivul UE privind reducerea consumului în 2022 a fost deja depăşit, iar cererea s-a redus în medie cu peste 19% în UE. Comisia Europeană a solicitat luna trecută statelor membre să continue politica de reducere a consumului de gaze, dar a precizat că aceasta va fi complet voluntară.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a reprezentat România la reuniunea miniștrilor Energiei din UE, evidențiind importanța gazului natural drept combustibil de tranziție pentru țara noastră. Oficialul român a menționat proiecte naționale precum Neptun Deep, centralele nucleare de la Cernavodă și Doicești, și hidrocentrala cu acumulare prin pompaj Tarnița - Lăpuștești în asigurarea stabilității energetice la nivel național și regional, cu accent pe decarbonizare.

„Vorbim de o recomandare, nu de o obligație, în același context al nevoii altor state europene de reducere a dependenței față de gazul rusesc. Am susținut în fața consiliului de miniștri că România nu anticipează reducerea consumului de gaze, mizând pe acoperirea lui din surse proprii de producție, cu atât mai mult din 2027, după intrarea în producție a Neptun Deep, ceea ce va face din țara noastră primul producător de gaz din UE. Mai mult, am subliniat că, din contră, anticipăm creșterea consumului de gaze în România, atât prin restartarea industriei îngrășămintelor chimice, cât și prin extinderea rețelelor de distribuție a gazelor către populație prin programul Anghel Saligny”, a declarat Sebastian Burduja, ministrul Energiei.