REPLICA ONLINE CONSTANTA

11° Constanța Sâm., 27 Apr. 2024
Anul XX Nr. 6712
11° Constanța Sâmbătă, 27 Aprilie 2024 Anul XX Nr. 6712
 

Venituri de peste 5,5 mdl. euro. Ce spun constănţenii care lucrează în Italia

Venituri de peste 5,5 mdl. euro. Ce spun constănţenii care lucrează în Italia

Replica API 1 noiembrie 2016 | 00:39 137

Raportul contribuţiilor pe anul 2015

Raportul contribuţiilor pe anul 2015

sursa foto overpress.it

La Roma a fost prezentat Raportul anual cu privire la situaţia străinilor din Italia, intitulat „Dossier Statistico Immigrazione 2016”. Din Raport se conturează imaginea comunităţii de români, cea mai numeroasă din ţară.

Românii din Italia reprezintă o resursă importantă pentru economia României. În 2015, cetăţenii românia din Peninsulă au declarat suma de 5,6 miliarde de euro, cea care corespunde unui total de 624 de milioane de euro plătite Statului italian, sub forma de impozit plătit Statului italian. În 2015, românii din Italia au trimis în ţară aproximativ 850 de milioane de euro, potrivit Raportului IDOS, care citează cifrele aduse la zi de Banca D`Italia. Mai mult de o cincime din străinii angajaţi în Italia sunt români. Mai precis, e vorba de 767,074 persoane, potrivit Raportului citat, care foloseşte statistici ale Institutului Naţional de Asigurări împotriva accidentelor la locul de Muncă (INAIL).

Sectoarele de activitate predominante sunt serviciile (422,089 de persoane) şi industria (163,346 de persoane). În unele sectoare, cum ar fi asistenţa la domiciliu şi construcţiile, prezenţa românilor este net superioară faţă de alte populaţii de străini. Doar în construcţii, românii ocupă 40% din forţa de muncă străină din Italia. Din ce în ce mai mulţi români lucrează ca salariaţi în agricultură, aproape 20.000 de angajări noi s-au făcut în 2015.

Iată ce spun constănţenii aflaţi la muncă în Italia

Comunitatea română din Italia este formată, desigur, şi din constănţeni, care au declarat pentru „Replica” de Constanţa că munca de acolo nu se compară cu cea din România, însă singura motivaţie care îi face să rămână peste hotare este remuneraţia. De aceea, conform Raportului, a scăzut şi munca la negru în rândul românilor, care prin înscrierile la sindicatele de muncă, le sunt repartizate alte joburi la scurt timp după ce rămân fără serviciu.

„Lucrez de peste 10 ani în Italia, iar de la bun început m-am înscris la echivalentul Forţelor de Muncă de aici. Ei îmi încheiau contracte. Am început să lucrez ca ospătăriţă în Roma, dar traiul era destul de scump, şi chiar de câştigam în mână peste 2000 de euro, chiria şi cheltuilile erau destul de mari. Aşa că am plecat în sud, în Sicilia, şi am lucrat ca “bandanta” (n.r. îngrijitor bătrâni) pentru 800 de euro. În sud se câştigă mai puţin decât în nord, dar cheltuielile sunt mici. Nu trebuie să plătesc chirie şi mânânc la bătrână acasă, unde şi lucrez”, a declarat Elena, pentru „Replica”.

„Practic, din 800 de euro, nu cheltui mai mult de 200 de euro pe lună, iar restul trimit acasă la copii. Este bine. M-am obișnuit. Nu sunt văzută ca sclavă. Mereu am avut o relație bună cu oamenii unde am lucrat. Și mereu mi-am plătit taxele la stat”, a mai precizat Elena.

„Am salariul net de 1049 de euro, iar brutul este de peste 1200 de euro, însă plătesc la sănătate cam 100 de euro și vreo 40 de euro este impozitul. Cu siguranță angajatorul plătește de asemenea o sumă de bani la stat. Lucrez de 5 ani în Italia, într-o zonă superbă, departe de aglomerația de oraș, iar viața aici e liniștită. Am avut câteva contre cu unii italieni care ne vedean carne de lucru, dar până la urmă s-au convins că există o diferență majoră între românii care vor să lucreze pe bune și cei care au venit cu gânduri rele.”, a declarat Steliana. „Am lucrat în multe țări, dar salariile de aici sunt foarte bune în raport cu munca. Câștig cam 11-12 euro la oră. Deci, undeva la peste 2000 de euro pe lună, ca lăcătuș mecanic. Nu se compară cu salariul de 2000 de lei din țară. Aici este mai bine pentru mine și familia mea”, a adăugat Niculae.

Claudia CORBU

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere

REPLICA

LOTO

6/49
182182191
5/49
251721402310
joker
8442812108