VIDEO. Constanţa – Oraş Magnet! Decebal Făgădău: „Năravul nostru de a ne vorbi noi pe noi de rău este înfrânt de statistici”

Universitatea „Ovidius” Constanţa a fost, miercuri, 30 mai a.c., gazda unei dezbateri pe tema „Constanţa - Oraş Magnet”.

La eveniment au fost prezenţi primarul Decebal Făgădău, dar şi ai Băncii Mondiale, care au prezentat studiul realizat în 2017, intitulat „Oraşe Magnet: migraţie şi navetism în România”. Potrivit studiului, aşa cum se sublinia şi în luna februarie, când studiul a fost prezentat la Constanţa, municipiul nostru ar putea fi preferat de aproximativ 22% dintre români, în eventualitatea în care ar dori să se mute. „Oraşul nostru este atractiv în special pentru tineri, care ar veni la Constanţa pentru calitatea bună a vieţii pe care o oferă urbea, dar şi pentru că ar fi aproape de mare. Conform raportului Băncii Mondiale, peste zece milioane de români au vizitat Constanţa în ultimii cinci ani”, au arătat reprezentanţii administraţiei locale.

„Constanţa este primul oraş care lucrează direct cu Banca Mondială şi vreau să le mulţumesc pentru că ne-au prezentat o analiză, pe care astăzi (n.r. miercuri, 30 mai a.c.) o vor relua, o radiografie cu bune şi cu rele a momentului în care ne află. Banca Mondială vă va spune, printre altele, cum văd tinerii Constanţa şi veţi vedea că, de multe ori, năravul nostru de a ne vorbi noi pe noi de rău este înfrânt de statistici. Cu alte cuvinte, alţii ne văd mai bine decât ne vedem noi”, a afirmat primarul Decebal Făgădău în cadrul evenimentului.

„Dacă oraşele sau zonele urbane funcţionale nu funcţionează bine, nici economia nu funcţionează bine. În contextul declinului demografic şi a îmbătrânirii populaţiei, oraşele din Europa au intrat într-o competiţie pentru oameni”, a afirmat reprezentant al Băncii Mondiale, Marcel Heroiu. Mai mult, într-o statistică realizată de studiu, la întrebarea „Unde v-aţi muta?”, cei mai mulţi respondenţi au ales Timişoara, urmată de Cluj, Iaşi şi Constanţa, cu un procent de 22%.

Micile detalii fac diferenţa: până şi sistemul de termoficare este luat în calcul

Studiul „Oraşe Magnet: migraţie şi navetism în România, realizată de Cristea Marius, Codruţa Mare, Ciprian Moldovan, Andreea China, Thomas Farole, Adina Vinţan, Jane Park, Keith Patrick Garrett, Marcel Ionescu-Heroiu, punctează printre altele faptul că, pentru a fi „atractive” pentru populaţie, zonele urbane funcţionale sau oraşele trebuie să ofere atât locuri de muncă – pentru care este nevoie, bineînţeles, să atragă investitori pentru a asigura creşterea economică – dar şi o calitate a vieţii.

„Deşi calitatea vieţii este un aspect pe care multe administraţii locale nu îşi permit să îl ia în considerare, numeroase persoane țin cont de acesta, în special persoanele cele mai calificate, care sunt cele mai mobile și care pot opta pentru numeroase alte orașe. Orașele cu societate civilă activă, cu viață de noapte atractivă și cu numeroase posibilități de petrecere a timpului liber vor consemna, în general, evoluții mai favorabile decât orașele care nu oferă astfel de avantaje. Pentru majoritatea oamenilor, calitatea vieții înseamnă ocazia de a întâlni și a interacționa cu alți oameni asemănători lor. Astfel, persoanele calificate se mută, de regulă, în locuri în care există numeroase alte persoane calificate – aceasta este cea mai bună metodă prin care se pot perfecționa în domeniul în care activează”, se precizează în raportul amintit.

Iar pentru a asigura o calitate a vieţii, presupune ca administraţiile locale să-şi îndrepte atenţia asupra tuturor micilor detalii care fac diferenţa: parcări suficiente, sisteme de termoficare eficiente (inclusiv acest aspect este punctat în raportul Băncii Mondiale!), sistemul de educaţie performant, transport public pentru zonele metropolitane.

După cum precizam, raportul Băncii Mondiale punctează inclusiv necesitatea reabilitării, modernizării sau extinderii sistemelor de termoficare. „Sistemele de termoficare reprezintă o metodă sustenabilă de furnizare a căldurii şi energiei electrice (dacă există sistemele de cogenerare) într-o comunitate. Din păcate, aceste sisteme sunt costisitor de întreţinut şi exploatat, iar cele mai multe oraşe au dificultăţi din cauza lor. În unele oraşe, sistemele de termoficare au dispărut complet: în altele s-au redus considerabil, fiind înlocuite de centrale termice individuale; în acest timp, alte orașe continuă să utilizeze astfel de sisteme, care necesită cheltuieli semnificative și, de obicei, subvenții masive din partea autorității locale. Este evident că trebuie evitate investițiile în sisteme de termoficare ce nu mai sunt justificate din punct de vedere economic. Totuși, în zonele în care un astfel de sistem poate fi operat în mod eficient, este important să fie luată în considerare posibilitatea asistenței de la nivel central”, se menţionează în raportul respectiv.

Implicarea primarilor, esenţială pentru dezvoltarea oraşului!

Un alt aspect punctat de Banca Mondială este implicarea primarilor pentru dezvoltarea comunităţii, din toate punctele de vedere. Şi se accentuează şi faptul că administraţiile locale trebuie să fie receptive la schimbările pe care le doresc oameni!

„Într-o carte renumită se spune că „primarii vor conduce lumea”, iar datele conținute în prezentul raport arată că această zicală ar putea fi adevărată.Întrebarea este: ce pot face primarii pentru ca orașele lor să joace un rol mai strategic? Răspunsul este simplu: foarte multe. În timp ce asistența oferită de UE și de guvernul central este esențială pentru orașele din România, administrațiile locale sunt cele care trebuie să ia inițiativa transformării propriilor orașe în centre competitive și atractive pentru locuitori. Pentru aceasta, rolul primarilor trebuie să fie mai mult decât acela de a oferi servicii publice de bază. Administrațiile locale care vor face cele mai multe din schimbările dorite de oameni ar putea atrage și o pondere mai mare de

migranți, în detrimentul orașelor care nu vor reuși acest lucru”, au mai afirmat cei care au redactat raportul .

Calitatea vieţii, mai importantă decât numărul locurilor de muncă

De multe ori, calitatea vieţii dintr-un oraş cântăreşte mai mult decât numărul de locuri de muncă disponibile. „Investițiile în spații publice de calitate, reabilitarea clădirilor istorice, extinderea/modernizarea aleilor pietonale și a pistelor de biciclete sau regenerarea urbană a cartierelor de blocuri devin astfel foarte importante. Bineînțeles, un oraș frumos nu este singurul factor care determină o bună calitate a vieții. Oamenii sunt cei dintâi care fac un oraș mai atractiv. Preferăm în mod instinctiv locurile care sunt vii, dinamice și interesante și unde putem găsi mai mulți oameni care să ne semene”, se mai menţionează.

Constanţa este dată exemplu, de reprezentanţii Băncii Mondiale, în ceea ce priveşte investiţiile în creşterea traficului pietonal.

„Dacă fericirea se află în mâinile celorlalți, autoritățile locale trebuie să își intensifice eforturile de a crea mai multe locuri în care oamenii să se poată întâlni și petrece timpul împreună. Spațiile publice sunt soluția preferată în această privință. Din fericire, în România există deja câteva orașe care au investit în reabilitarea spațiilor publice, ce au revenit la viață datorită creării de noi firme și creșterii traficului pietonal (bune exemple în acest sens pot fi observate în Sibiu, Craiova, Oradea, Alba Iulia, Cluj-Napoca, Brașov, Iași, Constanța, Baia Mare, Bistrița, Slatina, Timișoara, Miercurea Ciuc, Suceava sau Târgu Mureș). Acestea pot constitui bune exemple pentru alte orașe interesate în desfășurarea de programe similare. În mod ideal, investițiile în spațiile publice din zonele centrale ale orașelor trebuie să fie continuate de investiții în spațiile publice înconjurătoare. Astfel, oamenii vor putea alege între mai multe activități, în diverse locuri din oraș”, se precizează în raportul privind oraşele magnet.

„Oraşele trebuie proiectate pentru oameni, nu pentru maşini”

Importante sunt şi pistele pentru biciclişti! „Pentru a socializa și relaționa, oamenii trebuie să poată interacționa cu ușurință. Aceasta înseamnă că orașele trebuie să fie proiectate pentru oameni, nu pentru mașini. Cu cât oamenii petrec mai mult timp deplasându-se cu mașina, cu atât mai puțin timp vor avea pentru a interacționa cu alți oameni. Cu cât va fi mai ușor și mai plăcut să se deplaseze pe jos/cu bicicleta, cu atât oamenii vor avea mai multe șanse de a interacționa”, mai arată raportul. La acest capitol, în Constanţa mai sunt multe de realizat.

„Cartierele de blocuri din România sunt cartiere dormitor. Nu au fost proiectate pentru confort şi plăcere”

La fel de multe trebuie făcute şi în ceea ce priveşte petrecerea timpului liber în cartiere, care au nevoie de o „regenerare”. „Multe din cartierele de blocuri din România sunt practic nimic altceva decât cartiere dormitor. Ele nu au fost proiectate pentru plăcere și confort. Prin urmare, este important ca autoritățile locale să identifice căi de a transforma aceste cartiere în locuri unde oamenii vor dori să își petreacă și timpul liber. Aceasta înseamnă că diversele tipuri de locuitori (copii de toate vârstele, adolescenți, persoane singure, familii, tineri specialiști, pensionari) vor trebui să beneficieze de facilități diferite. Puține administrații locale din România au găsit soluții bune de regenerare a cartierelor de blocuri”, se mai precizează în raport. Şi la acest capitol, Constanţa lasă mult de dorit. În primul rând, se poate observa situaţia locurilor de joacă din municipiu. Deşi administraţia locală a anunţat, încă din primăvara anului trecut, că vor fi reabilitate cele mai multe spaţii de joacă şi în plus altele noi vor fi construite, suntem deja la 1 iunie a.c. şi nici până în prezent nu au fost realizat un minim de reparaţii curente! Cine este de vină? Birocraţia stufoasă, numeroasele proceduri impuse de legislaţie şi ...absenţa firmelor interesate să realizeze lucrările.

Supraimpozitarea celor care lasă în paragină clădirile istorice, recomandată şi de Banca Mondială

Pe de altă parte, un aspect punctat de Banca Mondială este pus în aplicare deja la Constanţa: supraimpozitarea proprietarilor care nu întreţin corespunzător clădirile istorice. „În majoritatea țărilor dezvoltate, proprietarii clădirilor trebuie să își întrețină fațadele și să reabiliteze exteriorul clădirilor la intervale regulate de timp. Legislația din România permite autorităților locale să crească taxele pe proprietate cu 500% pentru proprietarii care nu întrețin corespunzător clădirile istorice. În mod normal, administrațiile locale ar trebui să impună reabilitarea obligatorie a fațadelor clădirilor la anumite intervale de timp. Legislația permite aplicarea de sancțiuni în cazul întreținerii necorespunzătoare a clădirilor de patrimoniu istoric, iar administrațiile locale pot propune și aplica sancțiuni pentru întreținerea necorespunzătoare a tuturor clădirilor. Motivul unor astfel de măsuri nu se limitează la considerații estetice. Există și motive clare de ordin economic. O clădire prost întreținută poate reduce valoarea celorlalte clădiri din jurul său, reducând, în cele din urmă, veniturile din impozite ale orașului”, se arată în raport.

Prea puţine creşe

În ceea ce priveşte sistemul de educaţie, este nevoie de investiţii în acest domeniu, şi acesta fiind un criteriu pentru care părinţii pot cântări „atractivitatea” unui oraş. De exemplu, la Constanţa este nevoie de mai multe creşe, în fiecare an părinţii reclamând că sunt grupe cu prea mulţi copii, că este bătaie pe locuri etc. Potrivit datelor furnizate de raport, în oraşul nostru sunt opt creşe, în condiţiile în care în Bucureşti sunt 41, în Cluj Napoca 17, Oradea – 14, Timişoara – 14, Iaşi -12, Craiova – 9.

Florentina BOZÎNTAN