Zaharia Covacef a fost condusă pe ultimul drum

Pierdere pentru Constanţa

Arheolog de prestigiu, reputat specialist şi cercetător neobosit, Zaharia Covacef a fost condusă pe ultimul drum de familie şi cei apropiaţi. A decedat sâmbătă, la vârsta de 72 de ani, vestea tragică stârnind profunde sentimente de durere şi întristare, vizibile la înmormântarea de luni, de la ora 13:00 . Alături de familie, luni, Covacef a fost condusă pe ultimul drum şi de colegii din cadrul Muzeului de Istorie Naţional şi Arheologie Constanţa, unde şi-a dedicat 40 de ani din viaţă, dar şi de mai mulţi studenţi, care i-au trecut prin mână de-a lungul anilor şi cu care a bătut în lung şi în lat meleagurile dobrogene.

Zaharia Covacef, pentru cei mai apropiaţi "mama Zizi", s-a născut pe 5 iunie 1942 la Botoşani, într-o familie de aromâni veniţi din Grecia, iar copilăria ei a fost marcată de nesiguranţa datorată războiului şi domiciliului forţat la care a fost obligată familia, susţine arheologul Gheorghe Papuc, în revista Pontica.

După liceul început la Brăila şi continuat la Bucureşti, Zaharia Covacef a urmat, din 1959, cursurile Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii din Bucureşti. După terminarea facultăţii şi doi ani în învăţământ, a urmat etapa cea mai bogată a activităţii sale: la 1 septembrie 1967 a fost angajată de Vasile Canarache, la sugestia lui Adrian Rădulescu, îndrumător cu studii superioare la Muzeul de Arheologie din Constanţa. A urcat toate treptele profesionale: muzeograf, muzeograf principal, cercetător III, II, I, şef de secţie. În toţi aceşti ani s-a dedicat cu pasiune activităţilor din muzeu: îndrumare, conferinţe şi săpături de salvare (în Constanţa, Mangalia, Agigea - pe traseul Canalului de navigaţie Dunăre - Marea Neagră, la Castelu - pe traseul Gazoductului Rusia - Bulgaria), explică cunoscutul arheolog. Covacef a participat la numeroase periegheze şi la peste 40 de campanii de cercetări pe diverse şantiere arheologice - fie ca membru în colectiv, fie conducând anumite sectoare: Sacidava, judeţul Constanţa (1969), Cetatea Tropaeum Traiani, comua Adamclisi (1972), castrul de la Bucium - Sălaj (1973), Cetatea Capidava (1973).

A predat Paleografia Româno - Chirilică la Liceul Mihai Eminescu şi la Universitatea Ovidius. Din anul 1990 s-a implicat într-o serie de activităţi conexe susţinând cursuri de Arheologie şi Paleografie româno - chirilică la Liceul Mihail Eminescu din Constanţa. Până în anul 2003 a predat paleografia româno - chirilică la Facultăţile de Istorie şi Teologie din cadrul Universităţii Ovidius Constanţa; din 1991 a condus practica arheologică a studenţilor aceloraşi facultăţi constănţene, pe şantierul cetăţii Capidava.

Marius Florian VASILE

Vezi şi:

LINK