Ce este grăsimea viscerală și de ce este periculoasă

Grăsimea viscerală, adică cea localizată în zona abdominală, este extrem de periculoase, fiind asociată cu afecÈ›iuni cardiovasculare, diabet de tip 2 È™i nu numai. Iată cum o poÈ›i elimina!

Sursă foto: Shutterstock

Dacă aveai senzaÈ›ia că nu contează zonele în care se acumulează grăsimea, te înÈ™eli. În ultimii ani, oamenii de È™tiință au reuÈ™it să descopere un lucru extrem de important: depozitele de grăsime din zona abdominală sunt cele mai dăunătoare pentru sănătate, scrie doc.ro.

Ce este grăsimea viscerală

Grăsimea corporală viscerală, cunoscută È™i sub denumirea de grăsime „ascunsă”, este grăsimea depozitată adânc în abdomen. Èšesuturile adipoase din cavitatea abdominală acoperă o parte din organele vitale – stomacul, ficatul È™i intestinele. Întrucât este amplasată atât de aproape de ficat, grăsimea viscerală se poate transforma în colesterol, iar astfel aceasta pătrunde în sânge È™i creÈ™te riscul de a se depune pe artere. Ateroscleroza este adesea asociată cu grăsimea viscerală.

Grăsimea abdominală reprezintă aproximativ o zecime din toată grăsimea stocată în organism È™i este mai frecventă la bărbaÈ›i decât la femei.

Majoritatea grăsimilor sunt stocate sub piele și sunt cunoscute sub denumirea de grăsime subcutanată. Aceasta este grăsimea care este vizibilă și pe care o poți simți. Restul grăsimii din organism este ascunsă. Aceasta este grăsimea viscerală sau grăsimea abdominală.

Cum se măsoară grăsimea viscerală?

SpecialiÈ™tii au linii directoare specifice pe care le folosesc pentru a măsura grăsimea corporală. Grăsimea viscerală reprezintă aproximativ 10% din grăsimea corporală. ÎÈ›i poÈ›i da seama de nivelul de grăsime viscerală calculând procentul total de grăsime corporală È™i apoi eliminând 10%. Dacă procentul de grăsime corporală este mai mare decât cel recomandat, atunci È™i intervalul de grăsime viscerală va fi mare.

Riscurile pe care le au supraponderalitatea È™i obezitatea - diabet, boli de inimă, accident vascular cerebral È™i sindrom metabolic - sunt binecunoscute, dar cercetătorii fac progrese pentru a înÈ›elege de ce aceste riscuri cresc foarte mult atunci când grăsimea este adăugată în cavitatea peritoneală sub formă de grăsime viscerală.

Cel mai simplu È™i mai acceptat indicator al grăsimii viscerale este circumferinÈ›a taliei È™i, deÈ™i multe studii au arătat că nu este mai bună decât indicatorul de masă corporală în a prezice probleme precum riscul cardiovascular, mulÈ›i experÈ›i îl văd ca o măsură mai bună a riscului metabolic, în special la femei.

Raportul talie-È™old a fost propus ca o altă alternativă la calculul grăsimii abdominale, dar nu există dovezi care să ateste că acesta este mai bun decât circumferinÈ›a taliei sau IMC.

Indicele de masă corporală (IMC) măsoară grăsimea corporală pe baza înălÈ›imii È™i greutății tale. Un IMC de 30 sau mai mult (la bărbaÈ›i È™i la femei) indică faptul că ai putea fi obez È™i că ai putea avea un nivel mai mare de grăsime viscerală. ÎÈ›i poÈ›i calcula chiar tu indicele de masă corporală gratis, aici, pe DOC.ro.

TotuÈ™i, niciuna dintre aceste măsuri antropometrice nu poate face distincÈ›ia între grăsimea subcutanată situată în jurul taliei È™i grăsimea viscerală, cunoscută È™i sub denumirea de grăsime intraabdominală. Doar o procedură costisitoare, cum ar fi spectroscopia de rezonanță magnetică sau imagistica, poate vizualiza grăsimea în depozitele sale specifice.

Riscuri grăsime viscerală

Grăsimea abdominală produce substanțe chimice și hormoni care pot fi toxici pentru organism. Chiar și la persoanele slabe, a avea grăsime viscerală implică o serie de riscuri pentru sănătate.

Grăsimea abdominală creÈ™te considerabil riscul de diabet de tip 2, mărind rezistenÈ›a la insulină. RezistenÈ›a la insulină apare atunci când musculatura corpului È™i celulele ficatului nu răspund aÈ™a cum trebuie la nivelul normal de insulină È™i, în consecință, acesta creÈ™te.

Grăsimea viscerală este asociată și cu alte anomalii metabolice, inclusiv hiperinsulinemie, trigliceride crescute, dislipidemie, inflamație și profil alterat de citokine. Pentru a investiga dacă adipozitatea centrală este cauza principală a acestor probleme sau este pur și simplu un marker al unor anomalii mai profunde, cercetătorii au testat efectele eliminării grăsimii chirurgical.

PoÈ›i să previi aceste pericole eliminând grăsimea viscerală prin dietă È™i sport. Consultă-te cu medicul tău cu privire la abordarea pe care ar trebui să o ai pentru a combate grăsimea abdominală.
Cauze grăsime viscerală

Persoanele cu silueta de tip măr au probleme cu grăsimea viscerală. Modul în care se depune grăsimea depinde de o serie de factori, printre care È™i cei ereditari È™i hormonali.
Grăsimea se depozitează È™i atunci când consumi prea multe calorii È™i faci prea puÈ›ină activitate fizică.  

La femei, îmbătrânirea poate schimba modul în care corpul stochează grăsimea. În special după menopauză, masa musculară a femeilor scade, iar grăsimea lor creÈ™te. Pe măsură ce femeile îmbătrânesc, au mai multe riscuri să dezvolte mai multă grăsime viscerală, chiar dacă nu se îngrașă.

La bărbaÈ›i, vârsta È™i genetica joacă, de asemenea, un rol în dezvoltarea grăsimii viscerale. Consumul de alcool poate duce, de asemenea, la mai multă grăsime pe burtă la bărbaÈ›i.
Când e cazul să te îngrijoreze grăsimea viscerală

Grăsimea din jurul abdomenului ar trebui să te îngrijoreze dacă talia ta (circumferinÈ›a taliei) a depășit următoarele dimensiuni:

•     102 cm la bărbaÈ›i
•     88 cm la femei.

Ghidul Societății Endocrine privind riscul metabolic recomandă aceste limite pentru majoritatea pacienților, dar le reduce la pacienții din Asia de Est și Asia de Sud la 90 de centimetri pentru bărbați și 80 de centimetri pentru femei.

Într-o asemenea situaÈ›ie, eÈ™ti expus riscurilor asociate cu grăsimea viscerală, începând de la diabet È™i până la bolile cardiovasculare.

Cum combați grăsimea viscerală

Este adevărat că unele persoane au predispoziÈ›ie genetică pentru a depozita grăsimea în cavitatea abdominală. Însă este la fel de adevărat È™i că predispoziÈ›ia poate fi combătută prin regim È™i sport. Alimentele bogate în grăsimi nesănătoase, dar È™i cele cu o densitate calorică mare favorizează acumularea grăsimilor, aÈ™a că trebuie evitate sau consumate în cantități reduse.

Ar trebui să încerci să limitezi  grăsimile trans, zaharurile rafinate, sodiul È™i alimentele procesate. Grăsimile trans sunt grăsimi artificiale care pot creÈ™te stocarea de grăsime viscerală. Produsele de patiserie, alimentele procesate, prăjelile È™i unele lactate conÈ›in grăsimi trans. De asemenea, ar trebui să limitezi băuturile carbogazoase, bomboanele È™i alte alimente îndulcite cu uleiuri parÈ›ial hidrogenate sau sirop de porumb cu conÈ›inut ridicat de fructoză.

Recomandări alimentare pentru eliminarea grăsimii viscerale:

•     Renunță la carbohidraÈ›ii rafinaÈ›i precum pâinea, biscuiÈ›ii sau prăjiturile, care sunt transformaÈ›i în glucoză de organism È™i care se acumulează sub formă de grăsimi.
•     Limitează consumul de carne, produse lactate, uleiuri vegetale, precum cel de cocos sau palmier ori snacks-uri È™i gustări din comerÈ› – acestea conÈ›in grăsimi nesănătoase, care se acumulează la nivel abdominal.
•     Nu mai consuma atât de mult zahăr – îl poÈ›i înlocui cu un îndulcitor natural, fără calorii, care nu măreÈ™te nivelul de zahăr din sânge.
•     Renunță la sucuri, băuturi alcoolice È™i alte băuturi îndulcite.
•     Mănâncă alimente sănătoase, cu o densitate calorică mică.
•     Bea multă apă.
•     Adoptă o igienă bună a somnului: faptul că nu dormi suficient poate creÈ™te riscul de grăsime viscerală suplimentară. Ar trebui să încerci să dormi cel puÈ›in È™apte ore pe noapte.
•     Redu stresul: stresul activează un hormon din corp  numit cortizol. Mai mult, cortizol activează răspunsul „luptă sau fugi”, care declanÈ™ează stocarea mai multor grăsimi viscerale. Încearcă să practici yoga sau meditaÈ›ia pentru a reduce nivelul de stres.

Ce rol are sportul în combaterea grăsimii viscerale

ExerciÈ›iile fizice sunt esenÈ›iale pentru combaterea grăsimii din zona abdomenului.  Grăsimea viscerală este de fapt mai uÈ™or de eliminat decât grăsimea subcutanată. Acest lucru se datorează faptului că se metabolizează mai repede È™i corpul tău poate scăpa de ea sub formă de transpiraÈ›ie sau urină. Dacă începi să faci sport în mod regulat È™i să ai o dietă sănătoasă, ar trebui să începi să vezi rezultate în două-trei luni.

SpecialiÈ™tii recomandă atât antrenamentele de tip aerobic, cât È™i antrenamentele de forță, cum sunt cele cu greutăți. Ideal ar fi ca în 5 zile din săptămână să faci antrenamente de tip aerobic de cel puÈ›in 30 de minute, iar în 2 zile din săptămână să faci un antrenament de forță, care să lucreze toate grupele musculare importante.

Mergi la medic È™i cere-i sfatul cu privire la grăsimea viscerală È™i modul în care poÈ›i scăpa de aceasta. Un nutriÈ›ionist îÈ›i poate fi de ajutor cu un plan alimentar personalizat, care te va ajută să slăbeÈ™ti fără, însă, să te înfometezi ori să te expui riscului de carenÈ›e alimentare.

SpecialiÈ™tii atrag atenÈ›ia că nu pierderea de grăsime este importantă, ci modul în care pierzi grăsimea. Când este eliminată grăsimea mâncând mai puÈ›in È™i fiind mai activ din punct de vedere fizic, sunt micÈ™orate celulele adipoase È™i se elimină grăsimea din alte organe, cum ar fi È›esutul muscular È™i È›esutul hepatic, precum È™i reducerea grăsimii viscerale. Când se elimină grăsimea prin liposucÈ›ie, se elimină miliarde de celule adipoase subcutanate fără a modifica niciunul dintre ceilalÈ›i parametri, iar unii dintre aceÈ™ti alÈ›i parametri sunt probabil importanÈ›i pentru îmbunătățirea funcÈ›iei metabolice.

Un antrenor de fitness îÈ›i poate fi, de asemenea, de mare ajutor, acesta personalizând un set de exerciÈ›ii care să te ajute să elimini grăsimea din zonele nedorite – în cazul acesta, din zona abdominală.