Cum se îmbogățesc suedezii de la IKEA și cu „vântul“ care suflă prin Dobrogea
Cum se îmbogățesc suedezii de la IKEA și cu „vântul“ care suflă prin Dobrogea
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestSuedezii de la IKEA obțin profituri uriașe de pe urma afacerilor cu eoliene din Constanța, după un an 2022 în care cifra de afaceri a crescut de două ori și jumătate față de anul anterior, iar profitul net s-a dublat. Compania care vinde mobilă în restul lumii se dovedește nemiloasă în business-ul cu energie, dacă ținem cont de expansiunea afacerilor și felul în care a zdrobit primăriile din Constanța care i-au luat bani pentru turbinele eoliene instalate în județ. Mai mult, IKEA și-a mutat recent sediul din Mihail Kogălniceanu la București, astfel încât banii săi din taxe nu mai merg în bugetul comunei constănțene. Pe de altă parte, IKEA a început să vândă energie și consumatorilor casnici, cu o ofertă de preț la prima vedere de nerefuzat.
Ingka Investments Renewable Energy România SRL, firma până de curând cu sediul în comuna constănțeană Mihail Kogălniceanu, prin care IKEA își administrează afacerile cu energie verde, a raportat rezultate financiare spectaculoase pentru anul 2022.
Societatea a înregistrat o cifră de afaceri de 396.319.596 lei, de două ori și jumătate mai mare decât cea din 2021, când raporta un business de puțin peste 159 milioane lei și de opt ori mai mare ca cifra de afaceri din 2020, an pentru care declara circa 48 milioane lei.
De asemenea, profitul net al IKEA din eoliene a ajuns anul trecut la 175.403.248 lei, în condițiile în care pentru 2021 raporta un profit net de 78,4 milioane lei, iar în 2020 ”doar” 50 milioane lei.
IKEA și-a mutat sediul firmei de eoliene din Constanța la București
Totul cu doar 6 angajați și cu un nou sediu, după ce IKEA a decis să mute sediul Ingka Investment Renewable Energy România SRL din Mihail Kogălniceanu la București, iar odată cu asta și banii care mergeau la bugetul comunei constănțene. O măsură păguboasă pentru Mihail Kogălniceanu, din moment ce compania IKEA ar trebui să ruleze și mai mulți bani de acum înainte. Cel puțin așa speră suedezii care au început recent să vândă energie electrică și consumatorilor casnici, deocamdată cei din București, potrivit Profit.
Abonamentele se încheie prin intermediul brandului Ewind, la un preț reglementat de 0,68 lei/KWh pentru un consum de sub 100 KWh/lună, 0,8 lei/KWh la un consum de sub 255 KWh/lună și 1,33 lei/KWh pentru consumul de peste 255 KWh/lună.
Oferta IKEA este valabilă până la sfârșitul acestui an, dar clienții trebuie să fie foarte atenți cu cât consumă, deoarece tot ce depășește limitele contractuale va fi taxat cu prețul de pe Piața de echilibrare, care sunt extrem de mari. Revenind la Ingka Investments Renewable Energy România SRL, aceasta operează la această dată 9 parcuri eoliene în județele Constanța, Brăila și Galați, cu o putere totală instalată de 171 MW, generată de 64 de turbine eoliene. Suficientă energie pentru a alimenta 150.000 de gospodării din România sau 65 de magazine IKEA.
IKEA a zdrobit primăriile din Constanța care i-au luat taxe pentru eoliene
Cea mai mare parte a energiei vine din parcul eolian Pantelimon 4, din comuna constănțeană cu același nume, unde suedezii obțin 123 MW și cea mai mare parte a veniturilor lor din energie eoliană. Chiar dacă IKEA câștigă cei mai mulți bani din Constanța, nu la fel pot spune și primăriile care au avut de-a face cu gigantul suedez. Edilii din comunele Crucea, Târgușor și Pantelimon au încasat inițial impozite pentru turbinele IKEA de pe teritoriile lor, dar în cele din urmă au fost obligați de instanță să le restituie până la ultimul leu, plus penalități.
Astfel, Primăria Crucea era obligată în două dosare din 2021 să returneze celor de la IKEA peste 425.000 lei, Primăria Pantelimon a trebuit să dea înapoi, în același an, 608.000 lei, în timp ce Primăria Târgușor a fost sărăcită pur și simplu, tot în 2021, când instanțele au obligat-o să returneze către IKEA taxe și impozite plătite de aproape 1,9 milioane lei.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News