INTERVIU cu primarul din Ion Corvin, Marcela Rădulescu. Are în plan şcoală: „Nu aş vrea ca poporul nostru să se prostească mai mult decât este”

Marcela Rădulescu

“Cariile” localităţilor din judeţul Constanţa sunt scoase la lumină de primarii care se străduiesc să vină cu proiecte pentru dezvoltarea comunităţilor. În această situaţie se află şi primarul comunei Ion Corvin, Marcela Rădulescu, care spune că a reuşit să aducă în comuna pe care o administrează cel puţin şapte proiecte pentru un trai mai bun.

Reporter: Ce proiecte aveţi în plan pentru perioada următoare?

Marcela Rădulescu: Am 7 proiecte, 5 pe PNDL2 la care am semnate cererile de finanţare şi încă două, unul cu Ministerul Învăţământului şi unul cu CNI, şi aici fac referire şi la proiectul privind construirea unei grădiniţe la Ion Corvin, grădiniţa funcţionând astăzi în Căminul Cultural.

Pe CNI am un proiect privind construirea a unui Cămin Cultural, în satul Viile. Am vrut să îl reabilitez pe cel existent dar s-au sesizat probleme şi s-a decis să construim unul nou. Este binevenit un astfel de proiect aici pentru că este satul cel mai mare şi astfel se pot organiza nunţi, botezuri sau spectacole.

Rep.: Ne puteţi spune ce proiecte aveţi prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală 2?

M.R.: Prin PNDL 2 avem 5 proiecte. Unul dintre ele vizează construcţia unei şcoli, şcoală mare, cu etaj, spaţioasă, pe care în viitor vreau să o transform şi într-o şcoală de meserii. Asta îmi doresc cel mai mult şi să devenim si noi un popor educat. Nu aş vrea ca poporul nostru să se prostească mai mult decât este. Lucrez pentru dezvoltarea comunităţii mele, doresc ca cei mici să primească educaţie bună, să se poată dezvolta. Asta intenţionez prin construirea acestei şcoli. Părinţii şi copiii sunt receptivi la acest proiect. Eu îi ajut cât pot.

De asemnea, un alt proiect vizează reabilitarea dispensarului din Ion Corvin.

Tot prin PNDL2 avem un proiect pentru reabilitarea şcolii din Viile şi aici mă refer la schimbarea acoperişului şi implicit reabilitare prin zugrăveli interioare şi exterioare.

Un al patrulea proiect vizează asfaltarea a 5 km de drumuri, străzi în interiorul localităţilor.

Totodată vorbim şi despre un proiect de canalizare în trei sate. Dorim să intrăm în rândul ţărilor civilizate şi am făcut un proiect pentru trei sate cu o staţie de epurare.

Rep.: Când consideraţi că puteţi demara lucrările pentru proiectele propuse? Ce termene aveţi?

M.R. În iarna asta, mai exact în luna decembrie cel târziu facem licitaţiile. După aceea, sperăm ca în anul 2019 să se lucreze efectiv în teren, atunci când se deschide sezonul lucrărilor, ca să zic aşa, când vremea ne permite. Undeva prin primăvară.

Rep.: Observăm că în localitatea Grădina, spre exemplu, se lucrează în acest moment la prima staţie de epurare şi canalizare. Cum comentaţi?

M.R.: Se vede că lucrările sunt în derulare în alte localităţi. Este un lucru bun şi consider că este normal să ne dezvoltăm şi noi comunităţile. Să ne ridicăm la standarde europene cât putem, să investim, să facem cel puţin strictul necesar pentru locuitorii comunelor noastre. Noi totuşi suntem un caz fericit pentru că unele comune nu beneficiază de apă. Folosesc fântânile proprii.

Rep.: Localnicii sunt receptivi la propunerile dumneavoastră în calitate de primar? Cum primesc locuitorii din Ion Corvin iniţiativele dumneavoastră?

M.R.: Am mai fost primar în perioada 2004 – 2008. Oamenii nu înţeleg că dacă las acum nişte proiecte în derulare şi dacă vine alt primar el trebuie să le continue pentru folosul comunităţii. De doi ani de zile fac educaţie. Este foarte greu să îi fac pe oameni să înţeleagă. Spre exemplu, serviciul de salubrizare... ei nu înţeleg că nu este în regulă să arunce gunoiul din căruţă pe unde le vine. Este frumos peisajul în comuna noastră, dar când te uiţi şi vezi pet-uri peste tot, nu mai este. Ar trebui ca presa să facă propagandă în spirit gospodăresc, şi mi-aş dori să existe şi la noi în magazine aparate care topesc pet-urile şi care în schimb dă câţiva bănuţi. Cred că oamenii ar fi mult mai motivaţi să păstreze astfel curăţenia.

Şi salariile nu se compară cu cele de la oraş, deşi fac aceiaşi muncă.

Rep.: Câţi localnici beneficiază de ajutor social şi în ce scop?

M.R.: La ora actuală avem un număr de aproape 230 de dosare pe gospodării. Deci 230 de gospodării primesc ajutor social, în toate cele 5 sate din comuna Ion Corvin. Eu mi-aş fi dorit ca localnicii să trăiască sănătos, să aibă în gospodărie strictul necesar, să se întreţină singuri din ceea ce produc. Am început să regret perioada lui Ceauşescu pentru că atunci eram oameni civilizaţi şi nu vedeai mizerie nicăieri, asta referitor la serviciul de salubrizare. În orice caz, aş prefera ca fiecare să se gospodărească.

Rep.: Cum priviţi parteneriatele făcute cu vecinii turci? Luna trecută, spre exemplu, au fost organizate întâlniri cu oamenii de afaceri turci, dar şi cu reprezentanţi din Iskenderun, Turcia. În cadrul întâlnirii se vorbea despre importul şi exportul fluvial de mărfuri între cele două state, Turcia fiind scutită de taxele aferente.

M.R.: Consider că sunt benefice pentru noi, atâta timp cât impactul este pozitiv şi ieşim pe plus. Noi am făcut o înfrăţire cu o comună din Turcia, Akçakiraz, care înseamnă Mănunchi de cireşe în limba română, şi intenţionez să facem o fabrică de bulion şi să ne ocupăm de plantarea roşiilor.

Referitor la aceste parteneriate cu turcii, nu mi se pare normal să facem parteneriate fără să luăm taxe. Nu este normal, nu aşa ne dezvoltăm! Sunt de acord cu parteneriatele, dar să plătească fiecare taxele şi impozitele pe care le datorează!

Rep.: Cum priviţi locul comunei Ion Corvin în judeţul Constanţa, comparativ cu celelalte localităţi?

M.R.: Noi comunele suntem împărţite în 3 categorii, eu sunt în categoria 3, până la 3000 de locuitori. De asemenea, în grila de salarizare comunele de categoria a 3-a au coeficient 4. Coeficientul acesta se înmulţeste cu salariul minim pe economie, adică 1900 şi acesta este salariul primarului din Ion Corvin. Bineînţeles că din acest total scadem impozitul. Din acest salariu, eu scot câteodată, destul de des, bani pentru un om care nu are bani de medic.

Zece ani am lucrat în panificaţie, 10 ani am fost învăţătoare, apoi am intrat în politică. M-am reîntors la ţară împreună cu soţul meu. În 1995 m-am întors la ţară şi în 2000 am candidat pentru prima dată la primărie. Îmi cumpărasem cal şi căruţă să car apa şi lucrul acesta m-a motivat să fac ceva! N-am câştigat în 2000 alegerile, însă am reuşit ca viceprimar şi cu ajutorul prefectului, subprefectului şi directorului Electrica, în anul 2001 mi-a curs apa în sat. Într-un singur mandat de 4 ani am făcut foraje în 4 sate, am reparat 3 cămine, am dotat şcolile. Am făcut multe lucruri în 4 ani de zile. Eu sunt mulţumită şi fiecare când ajungem aici trebuie să facem ceva.

Rep.: Doriţi să candidaţi pentru încă un mandat de primar?

M.R.: Bineînţeles că îmi doresc să candidez. Îmi doresc să candidez până la adânci bătrâneţi!

Paula SOLOMON