Muzeul de Artă Populară din Constanța prezintă expoziția „Gospodăria tradițională din Dobrogea”

Muzeul de Artă Populară Constanța invită publicul să descopere atmosfera satelor dobrogene de acum 50-60 de ani, prin intermediul obiectelor din colecțiile proprii, obiecte păstrate de țărani de-a lungul altor zeci de ani. Scopul expoziției temporare „Gospodăria tradițională din Dobrogea” este acela de a reconstitui viața de zi a locuitorilor din acest ținut: români autohtoni, români balcanici (aromâni), bulgari, turci, tătari, ruși lipoveni sau chiar țigani nomazi.

Expoziția reconstituie portretul unei bătrâne din satele românești, înconjurată de ustensile de industrie casnică textilă, aflate în camera de zi. Totodată, prin intermediul vaselor de lemn și aramă este redată activitatea din tindă, acolo unde se aflau vatra și cuptorul la care se pregăteau mâncarea și pâinea.

Activitățile gospodărești din exterior, precum muncile câmpului și creșterea animalelor, erau rezervate bărbaților și sunt redate prin obiecte specifice, printre care se află și un plug de fier și o grapă.

Păstoritul este și el bine reprezentat în expoziție fiind evocat prin obiecte din inventarul pastoral (vase din lemn, linguri, linguroaie, cofe, bote), precum și prin reconstituirea, prin piese de port, a portretului unui păstor aromân căruia nu îi lipsesc traista cu merinde, bâta ciobănească și cuțitul (custura), pentru realizarea și înfrumusețarea prin crestături a unor mici obiecte din lemn: linguri, fluiere.

Printre principalele preocupări ale țărăncii tătăroaice, alături de țesut, se aflau croșetatul și brodatul, sugestiv redate în expoziție prin piese de port și țesături pentru decorul interiorului. În expoziție este ilustrată și viața țăranului tătar, în tihna locuinței, prin tava de aramă pe care se aflau ibricul de cafea, pipa de tutun, zaharnița, precum și râșnița manuală de cafea.

Rușii lipoveni erau pescarii înnăscuți, dar această îndeletnicire era practicată de toți cei care locuiau lângă ape, indiferent de etnie. Țăranul lipovean făcea plase de pescuit tot timpul anului, pentru uzul propriu, iar excesul îl vindea.

Atmosfera satului dobrogean de altădată este întregită de prezența țiganilor nomazi, îmbrăcați în veșminte viu colorate, cunoscuți ca argintari, dar și pentru făurirea vaselor de uz gospodăresc din aramă și cositorirea acestora.

Obiectele care alcătuiesc expoziția „Gospodăria tradițională din Dobrogea” fac parte din colecțiile Muzeului de Artă Populară Constanța și au fost achizițonate în urma cercetărilor de teren din anii 1974-1980.