PROBLEMELE CONSTANŢEI, DEZBĂTUTE LA VÂRFUL IPJ, ÎNTR-UN INTERVIU CU CONSTANTIN DANCU!
PROBLEMELE CONSTANŢEI, DEZBĂTUTE LA VÂRFUL IPJ, ÎNTR-UN INTERVIU CU CONSTANTIN DANCU!
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestCONSTANTIN DANCU
A îmbrăcat haina de polițist în anul 1990, iar de atunci a acceptat toate provocările ce i s-au ivit în carieră. Chiar dacă prima sa ”dragoste” a fost și va fi rămâne Rutiera, actualul comisar - șef a mers mai departe, ajungând să conducă întregul Inspectorat. Vorbim despre Constantin Dancu, șeful IPJ Constanța, care ne-a relatat despre măsurile luate la nivelul orașului și județului, despre problemele cu care se confruntă mediul polițienesc, dar și despre cartierele problematice ale municipiului într-un interviu acordat cotidianului nostru.
Reporter: Din luna mai a acestui an sunteți șef cu acte în regulă la IPJ Constanța. Ce v-a determinat să candidați?
Constantin Dancu: Am fost încadrat în structurile Poliţiei Române în anul 1990, iar astăzi sunt printre puţinii poliţişti din inspectorat care au 27 ani vechime. În cei 27 ani de activitate am căutat provocări noi, iar cea conferită de actuala funcţie a venit ca un lucru firesc.
Rep.: Experiența din timpul împuternicirii a avut vreo influență?
C.D.: În perioada 2013-2014 am fost împuternicit pe această funcţie timp de 12 luni, la care adaug încă 9 luni din perioada septembrie 2017 – mai 2018. În 21 de luni în care am fost împuternict şef al inspectoratului am acumulat suficientă experienţă pentru a mă determina să particip la concursul organizat în luna mai.
Rep.: Cum de ați renunțat la Rutieră?
C.D.: Aşa cum spuneam, în anii de activitate am căutat provocări noi, dar “prima mea iubire” va rămâne poliţia rutieră. Nu am renunţat în totalitate, doar am lărgit orizontul managerial.
Rep.: Ce schimbări ați adus la nivelul IPJ? Ați stabilit un nou plan managerial?
C.D.: Planificarea şi evaluarea activităţii reprezintă componente importante ale organizării activităţii manageriale desfăşurate la nivelul Poliţiei Române. Mă bazez pe sprijinul celor doi adjuncţi, fiecare gestionând structurile subordonate, potrivit strategiei manageriale pe termen lung sau scurt.
Rep.: Care sunt zonele/cartierele problematice ale Constanței? Dar localitățile cu infracționalitatea cea mai mare?
C.D.: Zonele problematice în municipiul Constanța sunt: Brătianu, Medeea, Anadalchioi, Km 5. În aceste zone sunt sesizate diferite agresiuni, tulburarea ordinii și liniștii publice, motiv pentru care organizăm frecvent acțiuni, cazurile cunoscute fiind monitorizate îndeaproape cu element polițienesc.
Rep.: Este Constanța un oraș sigur? Dar la nivel de județ?
C.D.: În primele 8 luni au fost sesizate 5.034 fapte (cu 309 mai puține), față de 5.343 fapte în perioada similară a anului 2017. Aceeași situație există și la nivel județean unde înregistrăm o scădere de 1.102 fapte sesizate. Statistică ne arată, astfel, că ne aflăm într-o zonă sigură din punct de vedere infracţional.
Rep.: Din punct de vedere al personalului angajat există vreun deficit? Care este?
C.D.: IPJ Constanţa are prevăzut un total de 1.574 de funcţii, dintre care 81% sunt ocupate. Defalcat, atât funcţiile de ofiţer cât şi cele de agent sunt ocupate în procent de 80%, iar cele de personal civil în proporţie de 91%.
Rep.: În mediul rural, cetățenii se plâng de faptul că la ora 16.00 se închide sediul Poliției și că nu există decât unul sau doi polițiști. Este adevărat și, dacă da, există vreo șansă de remediere?
C.D.: Situația prezentată de dumneavoastră reprezintă o realitate pe care ne-o asumăm. Totul pornește de la numărul redus de polițiști ceea ce împiedică realizarea continuității activității polițienești la nivelul fiecărui post. În acest sens exemplific situația de la Postul de poliție Gârliciu unde în prezent este încadrat un singur polițist. Numărul redus de polițiști ne-a de determinat să adoptăm soluția patrulelor intercomunale.
Rep.: În ultima perioadă au tot fost acțiuni de prindere în flagrant a infractorilor, mai ales în rândul hoților. Preferați acest mod de acțiune? De ce?
C.D.: Este o metodă polițienească de acțiune ce presupune muncă în echipă și multe ore de documentare și informare pentru obținerea rezultatelor.
Rep.: Furturile din magazine/locuințe/auto reprezintă o problemă majoră?
C.D.: Furtul, cumulat pe toate genurile, înregistrează o scădere cu 572 fapte față de perioada similară a anului 2017, situația, pe principalele genuri, fiind următoarea: locuințe (-23 fapte); din societăți comerciale (-95 fapte); din autovehicule (-461).
Rep.: Infracționalitatea este în scădere la nivelul municipiului/județului?
C.D.: Infracționalitatea sesizată la nivel județean este în scădere și reprezintă 14.050 fapte, cu 1.102 mai puține față de 15.152 fapte la 8 luni 2017.
Rep.: Ne puteți prezenta o statistică a sezonului estival, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, în ceea ce privește numărul furturilor, tâlhăriilor etc?
C.D.: În perioada 01.07.2018 – 02.09.2018 comparativ cu aceeași perioadă a anului 2017, au fost înregistrate următoarele date statistice: 332 infracţiuni judiciare (- 31 față de aceeași perioadă din 2017); 282 infracțiuni de furt (- 44 față de aceeași perioadă în 2017); 83 furturi din camere de hotel (- 16 față de anul 2017); 2 furturi de auto ( identic cu anul 2017, 1 la Neptun și 1 la Mangalia); 31 furturi din auto (- 72 față de 2017); 22 furturi din buzunare, genți și poșete (+1 față de aceeași perioadă 2017); 9 infracțiune de tâlhărie (+ 5 față de 2017). Cu privire la perioada comiterii infracţiunilor, 48 % dintre acestea s-au înregistrat pe timpul zilei, iar 68% din numărul total de furturi au fost comise pe plajă sau în camerele de cazare, făptuitorii profitând de neglijența turiștilor în a-și proteja bunurile. Din totalul de infracțiuni sesizate în perioada analizată, 86% au fost comise de autori necunoscuți.
Rep.: Câte crime au avut loc anul acesta în județul Constanța, comparativ cu anul trecut? Dar violuri?
C.D.: Au fost înregistrate 4 infracțiuni de omor față de 3 în anul 2017, toate faptele fiind înregistrate cu autori cunoscuți. Au fost înregistrate 54 infracțiuni de viol, cu 4 mai puțin față de perioada similară a anului 2017 când au fost înregistrate 58 fapte.
Rep.: Ce schimbări ar trebui aduse pentru îmbunătățirea activității polițienești?
C.D.: Pentru îmbunătățirea activității polițienești apreciez că sunt necesare schimbări. Cele mai importante ar fi: schimbarea politicii de personal; informatizarea evidenței activităților și circuitului documentelor.
Rep.: Ce planuri aveți de viitor? Mai schimbați scaunul sau rămâneți la IPJ?
C.D.: Sunt fidel proiectelor profesionale pe care le am în prezent şi privesc în viitor doar în ceea ce priveşte momentul finalizării acestora.
Rep.: Ce sfaturi aveți pentru subalternii dumneavoastră?
C.D.: Principalele sfaturi pe care le am pentru subordonați sunt: respectarea cu strictețe a codului de etică și deontologie profesională atât pe timpul serviciului cât și în orice altă împrejurare; să facă un exerciţiu de imaginaţie şi să se pună în locul petenților, iar atunci vor găsi cele mai bune soluții pentru rezolvarea problemelor pentru care aceştia se adresează poliţiştilor.
Rep.: Dar pentru constănțeni?
C.D.: Pentru cetățeni recomand să nu adopte falsa teorie ”Mie nu mi se poate întâmpla așa ceva” şi să respecte normele de convieţuire socială pentru că doar astfel putem evolua ca societate şi civilizaţie.
LILIANA CHIRU
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News