Drogaţii pot muri pe capete: cocaina contrafăcută, mai periculoasă decât marfa „obişnuită”

74 de constănţeni, internaţi în Urgenţa Spitalului Judeţean Constanţa

74 de persoane au ajuns în stare critică la Urgenţa Spitalului Judeţean Constanţa, în perioada ianuarie - octombrie, pe fondul consumului de droguri. Vorbim despre constănţeni cu vârste cuprinse între 16 şi 48 de ani, care „testaseră” marijuana (22), cocaină (3), ecstasy (5), dar şi morfină, barbiturice, etnobotanice în combinaţie cu alcool. Au fost internaţi pentru o zi sau două în spital, în timp ce alţii au fost direcţionaţi către Spitalul de Psihiatrie Palazu Mare. Din datele Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog al Judeţului Constanţa, în perioada menţionată mai-sus la Palazu Mare au ajuns 23 de persoane, 19 dintre acestea pe fondul consumului de etnobotanice, 3 - marijuana şi 1 - cannabis. De asemenea, la Centrul Antidrog din Constanţa beneficiază de asistenţă integrată, conform planului individual, 27 de beneficiari.

Potrivit comisarului şef Cristian Oprişan, şeful Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog al Judeţului Constanţa, din cele 27 de persoane aflate în evidenţă, 14 sunt veniţi pe art. 19 indice 1 din Legea 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului illicit de droguri, 4 persoane de la Serviciul de Probaţiune, 9 din proprie iniţiativă. „13 consumau cannabis, 13 - etnobotanice, 1 - cocaină”, a adăugat Oprişan. Facem precizarea că cifrele menţionate mai-sus nu reprezintă numărul total al persoanelor care se droghează, ci numai acei constănţeni care, voit sau forţaţi de împrejurări, au ajuns să figureze în evidenţa instituţiilor statului. În plus, atrage atenţia Cristian Oprişan, analiza pieţei drogurilor la nivel european este complicată de apariţia drogurilor noi (substanţe psihoactive noi) – substanţe sintetice sau existente în natură nereglementate de dreptul internaţional şi care sunt produse deseori cu intenţia imitării efectelor drogurilor controlate. Expresia „droguri legale” este înşelătoare, deoarece substanţele pot fi controlate în unele state membre sau, dacă sunt vândute pentru consum, pot contraveni reglementărilor privind siguranţa consumatorului. Pentru a evita controalele, produsele sunt deseori etichetate fraudulos, de exemplu „alimente pe bază de plante” , fiind însoţite de declinări ale responsabilităţii potrivit cărora produsul nu este destinat consumului uman. Aşa-zisele droguri „legale” sunt, de fapt, etnobotanicele, care sunt interzise prin lege în România. „În 2013, statele membre U.E. au raportat pentru prima dată 81 de substanţe psihoactive noi prin intermediul sistemului de avertizare rapidă al U.E. 29 dintre aceste substanţe erau canabinoizi sintetici, iar alţi 30 de compuşi nu se încadrau în grupele chimice recunoscute (inclusiv plante şi medicamente). De asemenea au fost raportate 13 noi fenetilamine substituite, 7 catinone sintetice, o triptamină şi o piperazină. Apariţia canabinoizilor sintetici, substanţe chimice care imită efectele canabisului, a consumului de opioide sintetice (fentanili cu putere imunogenă foarte mare) ca alternativă la consumul de heroină şi catinone sintetice ca alternativă la consumul de droguri stimulente (cocaină, amfetamină şi ecstasy) constituie noi provocări în ceea ce priveşte problematica drogurilor în Europa”, susţine comisarul şef Oprişan, care citează din datele furnizate de Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie (EMCDDA) în Raportul european privind drogurile -2014. Potrivit aceluiaşi document, tot mai multe droguri noi depistate pe piaţa drogurilor din Europa sunt destinate utilizării legale ca medicamente. Printre acestea se regăsesc: pregabalinul - administrat pentru tratamentul durerii neuropate, epilepsiei şi anxietăţii generalizate, tropicamida-administrată în timpul controlului oftalmologic, carfentanilul - un analgezic opioid folosit pentru tranchilizarea animalelor mari şi diazepamul. Referitor la drogurile „noi”, care imită cannabisul, heroina etc., specialiştii trag un semnal de alarmă: ele pot fi mai perioculoase decât sunt drogurile „vechi”, întrucât momentan nu se cunosc toate efectele pe care acestea le produc asupra organismului. Un alt detaliu ar fi acela că cele mai multe „imitaţii” de droguri provin din China. „Portul Constanţa este văzut ca o poartă a traficului de droguri, însă s-a constatat că traficanţii au început să utilizeze tot mai des şi firmele de curierat, cele de transport persoane”, a completat Oprişan. De asemenea, Internetul joacă un rol tot mai important la nivel european în conturarea modalităţilor de vânzare a drogurilor şi care generează obstacole deosebite în calea stopării ofertei atât de droguri „noi” cât şi de droguri „vechi”. Faptul că producătorii, furnizorii, distribuitorii, serviciile de găzduire a site-urilor internet şi de procesare a plăţilor pot avea sediul în ţări diferite, îngreunează controlul în mod deosebit. La aceste dificultăţi se adaugă utilizarea tot mai intensă a reţelelor anonime-aşa-numitele „reţele întunecate” (darknets) de vânzare a drogurilor către dealeri şi consumatori. Tehnologia de accesare a acestor site-uri este incorporată din ce în ce mai frecvent în software-ul consumatorilor, deschizând aceste pieţe unui număr tot mai mare de persoane, mai atrag atenţia specialiştii antidog.

Alexandra ANTON