Nereguli majore la Universitatea Ovidius, evidenţiate în raportul ARACIS. Detalii SCANDALOASE, ţinute „sub preş”!

Evaluatorii au făcut praf managementul instituţei

Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) a acordat în iulie Universităţii Ovidius calificativul „încredere”, dar o lectură a raportului întocmit de evaluatori relevă o lungă serie de nereguli majore, care fac mai degrabă nejustificată această apreciere. De la disfuncţionalităţi manageriale, la lipsa de transparenţă şi dotările precare ale studenţilor, cele 40 de pagini ale raportului abundă în descrierea neajunsurilor descoperite la universitatea din Constanţa. Calificativul „încredere” a fost acordat la limită, cu 5 voturi pentru şi 3 împotrivă, în condiţiile în care evaluatorul străin, cel mai obiectiv şi critic, a refuzat să acorde o „notă” de trecere.

Raportul emis pe 29.07.2016 de către ARACIS a fost întocmit pe baza unei evaluări desfăşurate la Universitatea Ovidius în perioada 12- 15 ianuarie 2016, de către o comisie din care au făcut parte 29 de membri, doi reprezentanţi ai studenţilor şi un evaluator străin, de la Universitatea Klagenfurt. Per total, concluziile sunt preponderent negative, chiar dacă verdictul a fost, paradoxal, unul pozitiv. Astfel, evaluarea instituţională şi a programelor de studii a fost catalogată cu „grad de încredere limitată”, comisia constatând că „o parte a indicatorilor cantitativi şi calitativi aferenţi infrastructurii academice nu sunt îndepliniţi”, după cum se arată la începutul raportului. Evaluatorii aduc în disscuţie „neconformităţile majore” descoperite în perioada 2009/ 2013, apreciind totuşi eforturile conducerii de a le remedia. Iată şi disciplinele la care au fost constatate cele mai mari nereguli: Energetică Industrială, Farmacie şi Teologie Ortodoxă, toate fiind evaluate cu „încredere limitată”.

Cadru didactic fără concurs

Astfel, la Energetică Industrială s-au găsit „5 cadre didactice care nu au titlul de doctor în domeniul disciplinelor din postul ocupat şi nu au pregătirea iniţială în domeniul postului”, situaţii de promovabilitate de sub 40% în unele situaţii, probleme cu spaţiile destinate activităţilor de laborator, absenţa totală a materialelor didactice elaborate de cadrele didactice, greşeli în calculul ponderii de ore normă ţinute de fiecare cadru didactic, existenţa unui singur profesor titular, regulamente şi proceduri neactualizate de ani de zile etc. La specializarea Farmacie, s-a constatat gradul scăzut de ocupare a posturilor didactice, dar şi situaţia flagrantă a conf. univ. Gabriela Lilios, care ocupă un post de conferenţiar prin decizie a rectorului, fără concurs. Este evidenţiată în mod expres o calitate redusă a calităţii învăţământului farmaceutic constănţean prin cerinţele minimale de promovare, afirmaţie susţinută de numărul mare de studenţi cu situaţie şcolară proastă care se transferă la Ovidius de la alte universităţi din ţară. În fine, la Teologie s-au constatat, ca nereguli, lipsa spaţiilor, participarea slabă a studenţilor la cursuri şi seminarii, precum şi, foarte important, suspiciuni în privinţa îndeplinirii condiţiilor minimale de înscriere la concursurile didactice cât şi asupra corectitudinii desfăşurării examenelor de titularizare. „Concluzia experţilor evaluatori pe programele de studii universitare de licenţă evaluate, care au primit calificativul “încredere” şi ”încredere limitată” şi a celor pe componenta instituţională a fost că Universităţii Ovidius din Constanţa i se poate acorda calificativul Grad de încredere limitat din punct de vedere al interesului public, precum şi al măsurilor pentru creşterea calităţii în procesul de predare-învăţare şi în exercitarea dreptului legal de acordare a diplomelor şi calificărilor”, se arată în raportul ARACIS.

Universitatea, dezinteresată de propria soartă

Comisia a mai constatat o diminuare cu 23,84% a numărului de studenţi, de la 15.262 la 11.624, precum şi o scădere cu 37,96% a studenţilor la master, de la 3.454 la 2.143, în intervalul 2009- 2015. De asemene, există facultăţi care au sub 50% grad de ocupare a capacităţii de şcolarizare, precum cele de Litere, Ştiinţele Naturii şi Ştiinţe Agricole, Inginerie Mecanică, Industrială şi Maritimă şi cea de Construcţii. ARACIS a sesizat faptul că universitatea nu a analizat situaţia diminuării numărului de studenţi, nu şi-a îmbunătăţit strategia şi nu a luat măsuri prin care să facă faţă acestei provocări. O pată urâtă pe obrazul universităţii este legată de modul în care se respectă criteriile de etică, după cum se dezvoltă în raport, cu evidenţierea în clar a următoarei situaţii: „Deşi a reprezentat un fapt de o gravitate deosebită situaţia fraudării examenelor de admitere din anul 2013 nu a fost discutată în Comisia de etică”. Nici cu banii nu e în regulă universitatea, care „nu are o metodologie de calcul a taxelor de studio şi nu publică valoarea taxelor conexe. Nu se precizează valoarea taxei de studii pentru studenţii care urmează concomitent doi ani de studii. Regulamentele nu precizează cum acţionează universitatea în cazul depăşirii termenelor pentru plata taxelor de şcolarizare”.

Cadre didactice care nu îndeplinesc condiţiile de ocupare a posturilor

Nereguli majore sunt şi în rândul personalului universităţii, comisia de evaluare descoperind cadre didactice care nu îndeplinesc condiţiile de ocupare a posturilor. Cele mai multe nereguli au fost semnalate în raportul de evaluare întocmit de studenţi: nereprezentarea studenţilor în proporţie de minim 25% în consiliile facultăţilor, nereprezentarea studenţilor în Consiliul de Administraţie, existenţa criteriilor discriminatorii în Regulamentul de alegere a studenţilor reprezentanţi, numărul mic de locuri în cămin (sub 10%), lipsa apei calde (program de două ore pe zi), lipsa serviciilor de spălătorie, situaţie în care, incredibil, au apărut studenţi care fac bani din spălarea hainelor şi lenjeriilor colegilor lor la maşinile de spălat din dotarea personală, iar lista lipsurilor se întinde pe trei pagini, cu acordarea finală a calificativului “grad de încredere limitat”.

Evaluatorul străin face praf şi universitatea Ovidius, şi sistemul românesc de evaluare

Cele mai dure critici au fost aduse de evaluatorul străin: „Ca de obicei, în România rapoartele de autoevaluare nu sunt foarte autocritice. Raportul de autoevaluare nu cuprinde problemele de la admitere din 2013 şi nici măsurile luate pentru evitarea repetării acestora. Raportul de autoevaluare nu detaliază nici o perspectivă pentru viitor a universităţii”. „Dimensiunea Senatului universităţii, format din 72 de membri, este prea mare pentru un organ de conducere al unei universităţi moderne. Numărul de facultăţi, respectiv 16, este prea mare în comparaţie cu alte universităţi europene”, apreciază evaluatorul străin. „Organizarea şi procedurile aferente asigurării calităţii par să fie prea complexe şi fragmentate pentru a dezvolta o cultură a calităţii în UOC. Mulţi membri ai universităţii încă văd procesul de asigurare a calităţii ca o obligaţie şi nu întrevăd scopul şi beneficiile procesului”, continuă critica necruţătoare a profesorului austriac. „Serviciile de sprijin pentru studenţi care să-i asiste la inserţia pe piaţa muncii sau să-şi dezvolte propriile afaceri nu sunt foarte active sau nu există”, mai apare în raportul evaluatorului străin.

Rocsana CRISTEA