Adio, Schengen! România, umilită și călcată în picioare de Austria!

Câți ani vom mai sta la ușa Schengen?! Austria a reușit să întoarcă decizia favorabilă în Consiliul JAI, pentru aderarea României la Schengen, fiind necesară unanimitate de voturi pentru ca 12 ani de eforturi să nu fie în zadar. Împreună cu Olanda, au votat împotriva aderării noastre, dar și a Bulgariei, cele două țări fiind luate la pachet. Unul dintre motivele Austriei pentru refuzul României este numărul de migranți în creștere, considerându-se că țara noastră ar fi poarta prin care migranții ajung în Austria. În realitate, altele sunt motivele. Următoare șansă a României de a intra în Schengen ar putea fi la primăvară, conform calendarului de aderare. Până atunci, rămâne veșnica întrebare: de ce nimeni nu ne vrea în Schengen?!

Spațiul Schengen

Epopeea aderării României la Schengen

România a fost pregătită să adere la spațiul Schengen încă din 21 decembrie 2010, însă atunci Franţa şi Germania au cerut oficial amânarea aderării Bulgariei şi României. Atunci a fost invocat faptul că nu erau reunite toate condițiile pentru reunirea acestor țări dar și lipsurile constatate de Comisia Europeană în Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Mecanismul de Cooperare și Verificare a fost o măsură tranzitorie pentru România şi Bulgaria, după aderarea la UE, pentru problemele legate de nefinalizarea reformei judiciare, de corupţie şi, în cazul Bulgariei, de criminalitatea organizată. Cu toate că aderarea la Schengen nu era legată de MCV, mai multe țări, printre care Germania, Franţa, Olanda, Suedia, Finlanda şi Belgia, au cerut ca aderarea Bulgariei şi a României la Schengen să depindă de acest mecanism.

Blocați de guvernul olandez

Cu toate că România spera ca în septembrie 2011 să adere la spațiul Schengen, de data aceasta s-a opus Olanda, care a motivat incapacitatea Românii și Bulgariei de a putea păzi granițele externe ale Uniunii Europene. Olandei i s-a alăturat și Finlanda, astfel că România rămânea iar cu buza umflată. Nici anul 2013 nu a fost cu noroc pentru România, Germania și Finlanda opunându-se unei eventuale extinderi, după publicarea raportului MCV, unde țara noastră a rămas din nou corigentă.

Emanuel Macron, alături de România

Ministrul Afacerilor Externe al Luxemburgului, Jean Asselborn, a declarat, în anul 2015, că toate statele Uniunii Europene care au îndeplinit în proporţie de 100% cerinţele tehnice de aderare la Schengen şi au şi voinţă politică ar trebui să aibă posibilitatea de a accede în acest spaţiu. Prezent la București, în anul 2017, Emanuel Macron, președintele Franței, și-a declarat sprijinul pentru aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen.  Comisia Europeană a solicitat oficial, la 27 septembrie 2017, tuturor guvernelor statelor membre să aprobe integrarea totală a României şi a Bulgariei în spaţiul Schengen, iar în decembrie 2017, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care solicita acceptarea României și Bulgariei în spațiul Schengen.

Războiul din Rusia, un factor important pentru aderarea României la Schengen

Declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, dar și modul în care România a gestionat situația refugiaților ucraineni, au fost argumente în favoarea țării noastre pentru aderarea la spațiul Schengen. După prima jumătate a anului 2022, din ce în ce mai mulți lideri europeni și-au declarat sprijinul pentru aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen. Cu toate acestea, pe 20 octombrie, parlamentul olandez a adoptat o rezoluţie care stipula că Olanda nu ar trebui să voteze pentru aderarea României şi a Bulgariei. Poziția Olandei s-a schimbat cu 180 de grade pe 11 noiembrie 2022, batavii declarându-și sprijinul pentru România.

MCV favorabil pentru România

Potrivit ultimului Mecanism de Cooperare și Verificare, prezentat la 22 noiembrie de Comisia Europeană, România și-a îndeplinit toate angajamentele și nu va mai fi monitorizată. Cu toate acestea, o nouă piedică apare în calea aderării României la spațiul Schengen și anume cancelarul austriac Karl Nehammer care și-a declarat susținerea pentru aderarea Croației dar și opoziția pentru România și Bulgaria, din cauza migrației ilegale, care afectează Austria.

Imagini de la JAI

Ziua votului decisiv

Ziua de 8 decembrie 2022 a fost una cu ghinion pentru România, atât Austria cât și Olanda votând împotriva aderării țării noastre la spațiul Schengen, votul fiind unul la pachet, Olanda declarând că ar fi votat pentru accederea României. Reuniunea JAI a fost una fierbinte, reprezentanții țării noastre sperând până în ultima clipă că vom adera la spațiul Schengen. Cel mai probabil, următoarea șansă a României, de aderare, va fi în primăvară.

Cancelarul Austriei, Karl Nehammer

Dragoș Damian: Nimeni nu vrea România și Bulgaria în Spațiul Schengen

Dragoș Damian, de la Terapia Cluj, a explicat de ce nimeni nu vrea România și Bulgaria în Schengen și ne oferă pe tavă două variante plauzibile:

Dragoș Damian (Terapia Cluj)

”Alex, haide sa ne imaginam ca firma Frohe Weinachten GmbH din Munchen comanda lampioane de Crăciun la firma 快乐假期有限公司* din Shanghai. Transportator este compania tailandeză บริษัท คาล์ม ซีส์ จำกัด**. Care are două variante de transport, inițial maritim către două porturi, ambele situate în Spațiul Schengen, iar de acolo transport rutier.

Varianta 1

    Shanghai – Hamburg distanta maritima 12277 mile nautice, timp de navigație 51,2 zile (ports.com)
    Timp de descărcare în port 12 zile (decembrie 2022)
    Hamburg – Munchen distanta rutiera 776 km timp de condus 0,5 zile, la medie de 70 km/h (distante.ro)
    Total â 63,7 zile
    Cost pentru container 8000 $

Varianta 2

    Shanghai – Constanța distanța maritimă 9465 mile nautice, timp de navigație  39,5 zile (ports.com)
    Timp de descărcare în port 4 zile (noiembrie 2022)
    Constanța – Munchen distanța rutieră 1706 km timp de condus 1 zi, la medie de 70 km /h (distante.ro)
    Total  44,5 zile
    Cost per container 6400 $

Este lesne de înțeles ce va alege firma tailandeză. Alex, nimeni nu ne vrea în Schengen, Austria s-a “sacrificat” pentru România iar Olanda pentru Bulgaria. Croația e inofensivă, fără porturi comerciale de gabarit, tară turistică fermecătoare, s-a filmat acolo Game of Thrones. Restul scenariilor sunt, în marea majoritate, off the topic către paranoide, România trebuia sa intre în spațiul Schengen cu mult înainte de război, înainte de criza utilităților, înainte de criza de materii prime si materiale Iar in ce privește migrarea forței de muncă din afara UE deja intrate in România, într-adevăr, foarte probabila odată cu intrarea României în Spațiul Schengen, asta ar trebui să fie ultima noastră problemă. De peste 10 ani trimitem în Spațiul Schengen, fără a fi parte din el, milioane de romani, am început cu cei necalificați, apoi cu cei calificați si acum avem tot ce poate fi mai grav, “brain-drain-ul, pleacă medici, IT-iști si ingineri pe capete. Și Alex, te rog, nu spune ca e mai complicat de atât, că nu e, nimic nu este mai puțin complicat decât banii. Așadar, încercăm și la anul...”

Reacții ale politicienilor români, în urma neaderării

Între timp, politicienii de la București cer boicotarea afacerilor austriece din Români. Europarlamentarul Rareș Bogdan s-a declarat foarte nemulțumit de neacceptarea României în spațiul Schengen, având un discurs destul de acid la adresa Austriei: ”Începând de la TransGaz, Electrica,  și toate companiile care au conturi la Raiffeisen să închidă de urgență conturile și cardurile bancare. Ceea ce a făcut Austria azi este o sfidare la adresa României, a bunelor relații ale României, iar cancelarul și ministrul austriac și-au izolat țara într-un mod incalificabil. Au mințit. Au afirmat că au fost în ultimul an că au fost presiuni pe mai multe firme printre care și OMV, ceea ce este o misiune scontată. Nu a existat nici o presiune asupra firmelor. Au afirmat că o bună parte de afgani și indieni ce sunt acum pe teritoriul Austriei au intrat prin România, și le-am arătat prin cifre confirmate de FrontEx că nu s-a întâmplat acest lucru.”, a declarat acesta.

Ciolacu: Cadou gratuit de Crăciun pentru Vladimir Putin

Marcel Ciolacu, liderul PSD, a avut de asemenea un discurs vehement la adresa Austriei, considerând că acest refuz servește Rusiei:

Marcel Ciolacu

”Opoziția nedreaptă a Austriei este un cadou gratuit de Crăciun pentru Vladimir Putin. Unitatea și stabilitatea europeană au primit astăzi o lovitură dură din partea unui stat care a ales ca, în vremuri grele, să-și abandoneze camarazii europeni și să servească – în schimb - intereselor Rusiei.

Este clar că Austria s-a decuplat de Europa. Cu siguranță, vor exista consecințe pentru Austria în urma acestui vot absurd! Statele europene nu vor uita că decizia de astăzi a guvernului de dreapta austriac are efecte grave asupra viitorului european. România nu are nevoie de îngăduința Austriei! Noi vrem doar să fim tratați corect, cu respectul cuvenit oricărui alt stat european!”

Ce ar însemna pentru România aderarea la spațiul Schengen

În primul rând, vor fi eliminate cozile la frontiera cu Ungaria și cu Bulgaria, care se formează, cel mai adesea, în perioada concediilor. De asemenea, la intrarea într-o țară din Schengen, transportatorii n-ar mai aștepta ore întregi sau chiar zile, așteptare ce presupune un consum mare de combustibil, care se regăsește în prețul final de la raft. Trecerea frontierei se poate realiza indiferent de oră și prin orice loc, iar cetățenii statelor membre care călătoresc în spațiul Schengen trebuie să aibă asupra lor un document de identitate valabil.

În concluzie, România este lăsată încă o dată cu buza umflată, și trebuie să mai aștepte  aderarea la spațiul Schengen, lucru care ar aduce cu el o seamă de avantaje economice. Și totuși, cine răspunde pentru eșecul României?