Arestul la domiciliu: Poliţia nu are deocamdată nici brăţările cu GPS şi nici personal care să supravegheze inculpaţii

La Constanţa se caută soluţii

Noul Cod Penal şi Noul Cod de Procedură Penală, intrate în vigoare de la data de la data de 1 februarie, au adus mai multe probleme ce necesită a fi puse la punct. Una dintre acestea este reprezentată de arestul la domiciliu, unde este nevoie de sisteme de supraveghere electronice, fiind vorba de nişte brăţări cu GPS, care vor fi ataşate la mâna inculpatului, pentru a putea fi monitorizat. Inspectoratul de Poliţie Judeţean Constanţa nu are în dotare aşa ceva, dar urmează să se stabilească o procedură în acest sens.

Arestul la domiciliu este una dintre modificările aduse noilor coduri, penal şi de procedură penală, iar avocaţii deja au început să solicite această măsură pentru clienţii lor, cum ar fi cazul afaceristului Gruia Stoica, spre exemplu. Însă, momentan nu sunt puse la punct toate detaliile, în ideea că ar fi vorba de nişte brăţări cu GPS, care vor fi ataşate la mâna inculpatului pentru ca omul legii să-i poată supraveghea fiecare mişcare. Însă, până acolo, la nivelul judeţului Constanţa cel puţin, mai există o problemă, şi anume lipsa personalului angajat. "Una dintre problemele sindicatului este aceea că nu sunt oameni. Va fi un birou de supraveghere judiciară şi vor fi poliţişti care vor avea sarcini pe această linie. Şi, cum bugetul este mic, probabil că vor fi oameni tot din structurile noastre. Apoi vine partea logistică, unde va trebui achiziţionată aparatură", a declarat, pentru "Replica", preşedintele SNPPC Constanţa, Vasile Zelca. De asemenea, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Constanţa nu are în dotare aceste sisteme electronice de supraveghere, respectiv brăţări cu GPS, însă urmează să se stabilească o procedură. Potrivit art. 218 din Secţiunea a 5-a a Noului Cod de Procedură Penală, arestul la domiciliu se dispune de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, de către judecătorul de cameră preliminară sau de către instanţa de judecată şi se va ţine cont de gradul de pericol al infracţiunii, de scopul măsurii, de sănătatea, vârsta, situaţia familială şi alte împrejurări privind persoana faţă de care se ia măsura. Însă, măsura nu poate fi dispusă cu privire la inculpatul faţă de care există suspiciunea rezonabilă că a săvârşit o infracţiune asupra unui membru de familie şi cu privire la inculpatul care a fost anterior condamnat definitiv pentru infracţiunea de evadare. Potrivit art. 221, arestul la domiciliu constă în obligaţia impusă inculpatului, pe o perioadă determinată, de a nu părăsi imobilul unde locuieşte, fără permisiunea organului judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza şi de a se supune unor restricţii stabilite de acesta.

Obligaţiile arestatului la domiciliu

Pe durata arestului la domiciliu, inculpatul are mai multe obligaţii, precum să se prezinte în faţa organului de urmărire penală, a judecătorului de drepturi şi libertăţi, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată ori de câte ori este chemat, să nu comunice cu persoana vătămată sau membrii de familie ai acesteia, cu alţi participanţi la comiterea infracţiunii, cu martorii ori experţii, precum şi cu alte persoane stabilite de organul judiciar. Judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată poate dispune ca pe durata arestului la domiciliu inculpatul să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere. În cuprinsul încheierii prin care se dispune măsura sunt prevăzute în mod expres obligaţiile pe care inculpatul trebuie să le respecte şi i se atrage atenţia că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a măsurii sau a obligaţiilor care îi revin, măsura arestului la domiciliu poate fi înlocuită cu măsura arestării preventive. La cererea scrisă şi motivată a inculpatului, judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, prin încheiere, îi poate permite acestuia părăsirea imobilului pentru prezentarea la locul de muncă, la cursuri de învăţământ sau de pregătire profesională ori la alte activităţi similare sau pentru procurarea mijloacelor esenţiale de existenţă, precum şi în alte situaţii temeinic justificate, pentru o perioadă determinată de timp, dacă acest lucru este necesar pentru realizarea unor drepturi ori interese legitime ale inculpatului. Pentru supravegherea respectării măsurii arestului la domiciliu sau a obligaţiilor impuse inculpatului pe durata acesteia, organul de poliţie poate pătrunde în imobilul unde se execută măsura, fără învoirea inculpatului sau a persoanelor care locuiesc împreună cu acesta. În cursul urmăririi penale, arestul la domiciliu poate fi luat pe o durată de cel mult 30 de zile, dar poate fi prelungit în funcţie de caz.

Liliana CHIRU