Biologul Răzvan Popescu: Lumea comentează că plaja de la Mamaia are 100 de metri. E normal, așa era în anii '70

De la începutul sezonului estival 2021, turiştii au la dispoziţie zeci de hectare de plajă în zona staţiunii Mamaia şi Nordul acesteia, după un amplu proiect de reducere a eroziunii costiere. Din 2024, proiectul de reducere a eroziunii costiere și de extindere a plajelor va îmbogăți litoralul românesc cu alte 23 hectare de plajă care vor fi date în folosință în acest sezon turistic, în Agigea și Eforie. Specialiștii Societății de Explorări Oceanografice și Protecție a Mediului Marin (SEOPMM) Oceanic-Club Constanța explică, în acest context, ce se întâmplă după lărgirea plajelor, cât de benefic este acest proiect și în ce măsură va fi afectat ecosistemul.

În noiembrie 2020 au început lucrările cuprinse în cadrul proiectului „Protecţia şi Reabilitarea părţii Sudice a litoralului Românesc al Mării Negre în zona Mamaia”, parte a proiectului major “Reducerea eroziunii costiere faza II (2014-2020)”, o continuitate a proiectului implementat cu succes la sfârşitul anului 2015, în Faza I. Proiectul este finanţat prin fonduri europene, prin Programul Operaţional de Infrastructură Mare 2014-2020, iar la finalul acestuia România va câştiga la propriu teren: plajele vor fi extinse cu peste 200 de hectare noi de nisip. Din 2021, turiştii au la dispoziţie zeci de hectare de plajă în zona staţiunii Mamaia şi Nordul acesteia, după un amplu proiect de reducere a eroziunii costiere. Iar din 2024, proiectul de reducere a eroziunii costiere și de extindere a plajelor va îmbogăți litoralul românesc cu alte 23 hectare de plajă care vor fi date în folosință în acest sezon turistic, în Agigea și Eforie.

În anii '70, turiștii aveau de mers foarte mult până la mare

Fondatorul Societății de Explorări Oceanografice și Protecție a Mediului Marin (SEOPMM) Oceanic-Club de la Constanța, biologul marin Răzvan Popescu-Mirceni, a explicat, pentru Replica, ce implică, mai exact, lărgirea plajelor și cum va fi afectat, dacă va fi, ecosistemul. „Toată lumea comentează că plaja de la Mamaia are 100 și ceva de metri. Dar așa era normal, așa era în anii 1975-1980. Era o bandă de vegetație imensă care venea în continuarea plajei, până la hoteluri. Aveau de mers foarte mult (turiștii) până la mare. Nisipul era de altă textură pentru că nu era nisip de scoică, era nisip de rocă, adus de Dunăre. Nisipul de rocă rămâne în spatele barajelor și nu mai curge odată cu restul fluidului, dar acum nu se mai întâmplă asta, nu mai avem nisipul fin, îl avem pe cel mai dur, cu scoici. Nu vor exista șapte opinii la un fel. Altul va zice că e prea lungă plaja, altul că e prea scurtă, dar dacă nu se făcea, se ajungea să cadă de la faleză până la hoteluri șamd.”, a declarat Răzvan Popescu.

biologul marin Răzvan Popescu-Mirceni

Lucrări necesare pentru ecosistem

Pe lângă faptul că turiștii se pot bucura de mai mult loc pe plajă, această extindere este necesară de asemenea și pentru ecosistem, așa cum declară biologul marin:

„La Agigea, mai ales, se poate să vină faleza în mare. Ce se întâmplă dacă vine faleza în mare? Având în vedere că este foarte multă argilă, se angrenează în masa apei și o să apară foarte multe alge și alte organisme moarte, în primă fază și, ulterior, o să se comaseze practic tot sectorul respectiv și nu o să fie bun nici pentru plajă, nici pentru turism nici pentru faună. Pentru ecosistem orice pierdere de specii nu o să fie dintre cele mai fericite cazuri. Până se va ajunge la un echilibru vor exista modificări de curenți, modificări de relief submarin, modificări de toate felurile. Altfel, nu avem cum să operăm lucrul acesta. Nu se poate face altfel o lucrare de tipul ăsta. Când iei și muți un fluid de tipul acesta dintr-o parte în alta, o să curgă într-o formă sau alta până o să se ajungă la un echilibru. Da, la un moment dat o să apară niște gropi, la un moment dat vor dispărea, o să se astupe, o să apară în altă parte, o să se formeze niște șanțuri... E normal să se facă o movilă de unde să se retragă pentru că nu ai de unde să știi exact unde să depozitezi nisipul de la început pentru ca el să stea într-un relativ echilibru tot timpul. Și atunci, îl pui într-un loc, respectiv pe plajă, de unde trebuie să ai grijă să nu îl ia deflația, deci trebuie protejat câțiva ani iarna, cu niște garduri. Ideal ar fi cu vegetație, dar asta e complicat de făcut pentru că depinde de textura nisipului. Când era nisipul cu rocă, atunci da, se puteau planta sălcii, care rezistă la un astfel de mediu. Dar pentru că nu se poate altfel, se folosesc niște garduri, ca să nu ia deflația nisipul și să fie protejat, până când acesta se lasă treptat și se creează o pantă lină către adânc, până se echilibrează.”

De asemenea, vor mai fi extinse și plajele din Olimp, urmate de cele din Costinești sau 2 Mai. În contextul acestor noi lucrări, este important să ascultați sfaturile salvamarilor, să respectați indicațiile acestora și să nu treceți de balizele limită, chiar dacă vă considerați buni înotători, deoarece așa cum s-a mai demonstrat, din păcate, cu natura nu este de glumă și puteți fi în pericol să vă pierdeți chiar și viața.