Ce este hipertensiunea și care sunt factorii de risc

Hipertensiunea arterială afectează foarte multe persoane în România și la nivel mondial. Iată care sunt factorii de risc și ce se poate face pentru a menține valori tensionale normale, scrie doc.ro.

Sursă foto: Shutterstock

Hipertensiunea arterială (HTA) afectează mai mult de 30% din populația adultă din întreaga lume, adică mai mult de un miliard de persoane și este principalul factor de risc pentru accidentul vascular cerebral, dar și pentru bolile cronice de rinichi, insuficiența cardiacă, aritmia și demență.

În România, hipertensiunea arterială afectează peste 45% din populația adultă, potrivit rezultatelor SEPHAR III (Studiul Epidemiologic asupra Prevalenţei Hipertensiunii Arteriale şi a Riscului cardiovascular în România), efectuat de Societatea Română de Hipertensiune și dat publicității în septembrie 2016.

Studiul SEPHAR IV din 2021 arată că, în România, hipertensiunea arterială este responsabilă de 62% din totalul deceselor de cauză cardiovasculară. Însă nu mulți români știu că suferă de această afecțiune. Singurul mod de a descoperi dacă ai sau nu hipertensiune este să îți măsori tensiunea arterială la cabinetul medicului de familie sau acasă, cu ajutorul unui tensiometru.

Ce este hipertensiunea?

Hipertensiunea arterială este creșterea susținută a tensiunii arteriale sistolice în repaus ( ≥ 130 mm Hg), a tensiunii arteriale diastolice ( ≥80 mm Hg) sau a ambelor. Hipertensiunea arterială fără cauză cunoscută (primară) este cea mai frecventă. Hipertensiunea arterială cu o cauză identificată (secundară) este cauzată de obicei de apnee în somn, boală cronică renală, aldosteronism primar, diabet sau obezitate.

Care sunt valorile normale ale tensiunii arteriale și când vorbim de hipertensiune?

Presiunea sangvină este dată, așadar, de două valori. Tensiunea sistolică (primul număr, cel mare) reprezintă forța cu care inima pompează sângele în organism. Tensiunea diastolică (al doilea număr, cel mic) reprezintă rezistența fluxului sangvin în vasele de sânge. Ambele valori sunt măsurate în milimetri coloană de mercur (mmHg).

Ca valori de referință:

Este considerată hipertensiune o valoare de 140/90 mmHg sau mai mare.

Tensiunea ideală este între 90/60 mmHg și 120/80 mmHg.

Este considerată hipotensiune o valoare de 90/60 mmHg sau mai mică.

O tensiune arterială cu valori între 120/80 mmHg și 140/90 mmHg îți arată că ești în pericol de a dezvolta hipertensiune dacă nu iei măsurile necesare menținerii sub control a valorilor.

Dacă tensiunea arterială este de 200/110, vorbim de criză hipertensivă, care este o urgență medicală. Dacă ai tensiunea arterială atât de mare și simți dureri în piept, dureri de cap, ai dificultăți de respirație sau sânge în urină, sună imediat la 112 sau roagă pe cineva să sune în locul tău.

Care sunt stadiile hipertensiunii?

Medicii din SUA clasifică tensiunea arterială în patru categorii: normală, normal înaltă, prehipertensiune arterială sau stadiul 1 (moderat) și stadiul 2 (sever).

TA normală <120/80 mmHg

TA normal-înaltă cu valori între 120-129/80

HTA stadiul 1 cu valori între 130-139 mmHg TA sistolică – Tas sau 80-89 mmHg TA diastolică – Tad (stadiu denumit anterior prehipertensiune)

HTA stadiul 2 cu valori de peste 140/90 mmHg

Criza hipertensivă apare la valori mai mari de 180 mmHg sistolică şi/sau >120 mmHg diastolică.

La noi în țară, clasificarea HTA este următoarea :

TA optimă valori sub 120 mmHg TAs şi sub 80 mmHg TAd

TA normală valori între 120-129 mmHg TAs şi/sau 80-84 mmHg TAd

TA înalt normală valori între 130-139 mmHg TAs şi/sau 85-89 mmHg TAd

HTA gradul 1 valori între 140-159 mmHg TAs şi/sau 90-99 mmHg TAd

HTA gradul 2 valori între 160-179 mmHg TAs şi/sau 100-109 mmHg TAd

HTA gradul 3 valori mai mari de 180 mmHg TAs şi/sau valori de peste 110 mmHg TAd

HTA sistolică izolată mai mare de 140 mmHg TAs şi sub 90 mmHg TAD.

Tratamentul depinde de categoria în care se încadrează în mod constant tensiunea arterială atunci când valorile sunt monitorizate regulat.

Menținerea tensiunii arteriale în limite normale și sănătoase te poate ajuta să duci o viață mai lungă și mai sănătoasă. E bine de știut că hipertensiunea arterială crește riscul apariției unor boli grave care pun viața în pericol, precum bolile de inimă, accidentul vascular cerebral și insuficiența renală.

Cu ce riscuri vine hipertensiunea?

Dacă tensiunea arterială este ridicată, poate pune presiune suplimentară pe vasele de sânge, inimă sau alte organe cum ar fi creierul, rinichii și ochii. O tensiune arterială ridicată care persistă poate crește riscul unor boli grave care pot pune viața în pericol, cum ar fi:

Boli de inimă

Atac de cord

Insuficiență cardiacă

Boală arterială periferică

Anevrism aortic

Boală renală

Demență vasculară

Dacă suferi de hipertensiune, orice micșorare a valorilor reduce riscul dezvoltării acestor boli.

Tensiunea arterială trebuie monitorizată regulat

Singura modalitate prin care poți ști dacă suferi de hipertensiune este să îți verifici regulat tensiunea arterială. Adulții peste 40 ani sunt sfătuiți să își monitorizeze tensiunea cel puțin o dată la 5 ani sau mai des dacă există factori de risc pentru hipertensiune.

Dacă tensiunea arterială este mai mare de 160/100 mmHg, atunci sunt suficiente trei vizite la medicul cardiolog pentru a pune un diagnostic și a institui tratamentul. Dacă tensiunea arterială este mai mare de 140/90 mmHg, atunci sunt necesare cinci vizite înainte de a putea fi pus diagnosticul. Dacă tensiunea arterială sistolică sau cea diastolică rămâne ridicată, atunci se poate pune diagnosticul de hipertensiune.

Care sunt factorii de risc pentru hipertensiune?

Vârsta peste 65 de ani

Kilogramele în plus

Istoricul familial de hipertensiune (rude diagnosticate cu hipertensiune)

Consumul prea mare de sare și consumul prea mic de legume și fructe

Lipsa activității fizice regulate

Excesul de alcool și de băuturi pe bază de cofeină

Fumatul

Lipsa de somn sau somnul tulburat în mod regulat.

Cum se reduce riscul de hipertensiune?

Riscul de hipertensiune și micșorarea valorilor tensiunale dacă acestea sunt deja crescute se pot realiza prin alegeri de viață sănătoase:

Pierderea kilogramelor în plus și reducerea grăsimii din jurul taliei (grosimea ideală a taliei trebuie să fie sub 80 cm la femei și sub 94 cm în cazul bărbaților);

Mișcarea moderată efectuată regulat, cel puțin două ore și jumătate pe săptămână;

Consumul preponderent de alimente sănătoase (dieta DASH și dieta mediteraneeană sunt alegeri foarte bune);

Reducerea consumului de sare din alimentație (limitarea produselor foarte sărate precum chipsuri, covrigei, pizza din comerț, mezeluri, brânză topită etc.);

Limitarea cantității de alcool zilnice (o femeie nu ar trebui să bea mai mult de un pahar cu vin sau bere pe zi, iar un bărbat nu mai mult de două pahare);

Evitarea fumatului sau renunțarea la acest viciu;

Reducerea consumului de cofeină;

Gestionarea stresului prin diverse metode (lectura unei cărți, mersul la un spectacol de teatru, la un concert sau la un film, practicarea exercițiilor de respirație, mai mult timp petrecut în natură, întâlniri regulate cu persoanele dragi etc.).