Chevron crede că România ar putea adăposti zăcăminte de gaze de şist mai mari decât cele din SUA

EXCLUSIV: Pericolele exploatării, folclor sponsorizat de ruşi?

Chiar dacă lucrările de explorare a gazelor de şist din Constanţa sunt un scenariu destul de îndepărtat (circa 5 ani de la demararea procedurilor, iar pentru anul în curs nu este stabilită nici o acţiune concretă), subiectul a devenit deja unul fierbinte pe agenda electorală a politicienilor. Miting bine organizat la Bârlad, manifestaţie anti-Chevron la 2 Mai, petiţii online pentru interzicerea proiectelor de explorare şi totul este abia la început, fiind de aşteptat ca protestele să devină din ce în ce mai radicale, odată cu apropierea campaniei electorale. Practic, un nou scandal de genul Roşia Montană este pe cale să izbucnească în capătul celălalt al ţării, la Constanţa. Ca de fiecare dată, însă, în situaţii de acest gen, protestul şi scandalul în sine sunt mai importante decât motivele care au stat la baza acestora. Aşa vedem primari care se declară categoric împotriva exploatării gazelor de şist, recunoscând în acelaşi timp că habar n-au ce înseamnă asta. Şi, cum în situaţia lor e imensa majoritate a protestarilor, totul riscă să devină o isterie naţională, fără cap şi fără coadă.

Departe de a lua apărarea celor de la Chevron, despre care considerăm că oricum s-ar putea descurca foarte bine şi singurei, "Replica" vă prezintă în exclusivitate date concrete despre ceea ce înseamnă gazele de şist din Constanţa. Oficialii companiei americane ne-au declarat că, potrivit unui reputat expert austriac în geologie petrolieră, prof.univ.dr. Reinhard F. Sachsenhofer, există informaţii potrivit cărora România ar putea adăposti zăcăminte de gaze de şist mai mari chiar decât cele din SUA, estimate la câteva trilioane de metri cubi, în condiţiile în care cea mai puternică ţară din lume îşi asigură jumătate din necesarul de gaze din astfel de exploatări. În prezent, Chevron explorează în patru perimetre din Polonia şi se află în tratative cu Bulgaria şi România. Recent, însă, bulgarii au decis să anuleze licenţa de explorare acordată Chevron, românii acordându-le în schimb permisiunea, printr-o decizie luată de guvern, în urmă cu puţin timp. Optimismul americanilor este atât de mare, încât se vorbeşte deja de România ca mare exportator de gaze, dacă Chevron "dă cep" gazelor de şist din zonele Bârlad şi Constanţa. Tocmai în acest context, sunt foarte interesante informaţiile potrivit cărora în spatele protestelor anti-Chevron se află importante fonduri alocate de ruşi, care nu vor să piardă statutul ultra-privilegiat de principal funizor de gaze pentru Europea.

Adevărul despre forajele după gaze de şist: prea adânci pentru a afecta pânza freatică, prea la suprafaţă pentru a cauza cutremure

Cu sau fără ruşi, gazele de şist stârnesc oricum temeri şi controverse, ca orice tehnologie neconveţională, de altfel. Cea mai mare temere e legată de rezervele subterane de apă potabilă care ar fi compromise în urma exploatării gazelor de şist. Chevron susţine însă că acest lucru e imposibil, în condiţiile în care forările se fac la 2-3 kilometri adâncime, mult sub nivelul acviferului, situat la câteva sute de metri adâncime. Americanii, care exploatează în prezent milioane de astfel de sonde, susţin că au suficientă experienţă pentru a preîntâmpina orice incident. Astfel, oficialii Chevron ne-au explicat că, pentru fiecare sondă ce ar putea fi instalată în Constanţa, se va construi o staţie de epurare, astfel încât apa folosită la fracturarea hidraulică a rocilor, pentru extracţia gazelor, va fi curăţată sau refolosită, neexistând nici un pericol de poluare. De altfel, reprezentanţii companiei americane ne-au precizat că doar 0,5% din fluidele de fracturare sunt substanţe chimice, restul fiind reprezentat de apă şi nisip. Acele substanţe chimice sunt, însă, neutralizate în staţiile de epurare de care aminteam. O altă temere legată de exploatarea gazelor de şist se referă la cutremurele care ar fi declanşate în urma activităţilor de forare. Şi în acest caz, oficialii Chevron au declarat, pentru "Replica", faptul că e vorba de o exagerare; potrivit acestora, astfel de microseisme, de 2-3 grade pe scara Richter, se produc, peste tot în lume, şi în urma exploatărilor clasice de cărbune. În realitate, forajele se fac la 2-3 kilometri adâncime, în timp ce plăcile tectonice a căror frecare declanşează cutremurele se află la zeci şi sute de kilometri adâncime; singura posibilitate de a declanşa, probabil, un cutremur, ar fi ca sonda să exploreze exact într-o falie seismică, ceea ce este absurd, pentru că acolo nu există şisturi din care să fie extras gazul. Cât despre discuţiile legate de afectarea turismului din zonele Vama Veche şi Costineşti, perimetre pe care se intenţionează ridicarea de sonde de explorare, cei de la Chevron spun că forajele se realizează, în realitate, la circa 30-40 kilometri de malul mării, în câmp. În plus, ca orice proiect de acest gen, investiţia americanilor va însemna lucrări de anvergură în infrastructura locală şi chiar în turism, pentru că inginerii Chevron şi familiile lor trebuie să aibă unde să stea în Constanţa. Discuţiile sunt mult mai ample şi mai complicate, lucru absolut firesc dacă ţineam cont de impactul social şi economic al unor astfel de lucrări. Important este însă ca oamenii să ştie să discearnă între ce e realitate şi tentativă de manipulare, fie ea neaoş electorală, fie...rusească.

Primarul din Limanu şi senatorul Moga cer anularea autorizaţiilor eliberate către Chevron

Între timp, oamenii din sudul litoralului au început să protesteze public împotriva proiectului Chevron. Peste 150 de persoane, printre care şi senatorul PSD Nicolae Moga, au protestat duminică de la ora 16.00, în faţa sediului administrativ al Primăriei Limanu, din localitatea 2 Mai. Manifestanţii s-au arătat nemulţumiţi de intenţia Guvernului privind explorarea şi exploatarea gazelor de şist. "Consiliul Local Limanu, ca reprezentant al intereselor locuitorilor din localităţilor 2 Mai-Vama Veche-Limanu, a luat act de manifestarea îngrijorării cetăţenilor cu privire la posibila exploatare a gazului de şist în perimetrul celor două localităţi. Consiliul Local Limanu, întrunit pentru a analiza situaţia creată, a împuternicit prin Hotărâre de Consiliu primarul să întreprindă toate măsurile legale care să ducă la revocare/anularea hotărârii de guvern nr. 188/20.03.2012 prin care Guvernul României concesionează companiei Chevron, dreptul de exploatare, dezvoltare, exploatare a gezelor de şist în perimetrul E18 Vama Veche. Astfel, Consiliul Local şi Primăria Limanu cer Guvernului să nu pună în pericol sănătatea şi viaţa locuitorilor pe care îi reprezintă în mod legal, precum şi să nu compromită turismul, o activitate de interes economic cu impact major asupra economiei locale", se arată într-un comunicat trimis de Primăria Limanu.

Cristian ANTON