CJC, despre decizia ANI: "bombe" mediatice

Referitor la comunicatul de presă emis, azi, 24 aprilie a.c. de Agenţia Naţională de Integritate, privind incompatibilitatea Preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Daniel Constantinescu, aduce la cunoştinţă următoarele:

"În conformitate cu prevederile art. 87 alin. 1 lit. f) din Legea nr. 161/2003:

"Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu:

[...]

f) funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional".

Din analiza textului în discuţie rezultă că prin raportare la situaţia din speţă trebuie verificată îndeplinirea cumulativă a următoarelor împrejurări:

-dacă societatea comercială în discuţie este una de interes local;

-dacă s-a acţionat în calitate de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale.

Analizând actul constitutiv al SC RAJA SA rezultă următoarele caracteristici:

-societatea îşi are sediul principal în Constanţa;

-printre acţionari figurează nu numai unitatea administrativă în discuţie ci şi alte unităţi administrative, dar şi judeţul Constanţa;

-obiectul principal de activitate îl reprezintă "activităţile de operare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, a cărui gestiune îi este delegată ("Serviciul"), conform Contractului de Delegare, în aria delegării definite de respectivul contract".

-Contractul de delegare a Gestiunii este potrivit definiţiei oferite de actul constitutiv "contract încheiat în formă scrisă prin care Asociaţia de Dezvoltare Intracomunitară, în calitate de delegatar, atribuie, pe o perioadă determinată, Operatorul Regional S.C. RAJA S.A., în calitate de delegat, care acţionează pe riscul şi pe răspunderea sa, dreptul şi obligaţia de a furniza/presta un serviciu de utilităţi publice sau, după caz, activităţi din componenţa acelui serviciu, inclusiv dreptul şi obligaţia de a administra şi de a exploata infrastructura tehnico-edilitară aferentă serviciului/activităţilor furnizate/prestate, în schimbul unei redevenţe";

-Actul de Reorganizare la care se trimite este Hotărârea Consiliului Judeţean Constanţa nr. 257 din data de 18 octombrie 2007 modificată prin Hotărârea Consiliului Judeţean nr. 73/25.05.2007, societatea fiind succesoarea RAJAC;

-Judetul Constanta, dar si celelalte unitati admnistrative, au fost reprezentate in conformitate cu dispozitiile Legii nr.215/2001 ( art.101) in Adunarea Generala a Actionarilor, in discutie fiind vorba de o reprezentare in temeiul dispozitiilor legii.

Din enunţarea succintă a modului de configurare a societăţii potrivit actului constitutiv rezultă că suntem în prezenţa unui domeniu aparte, şi anume, serviciilor comunitare de utilităţi publice şi anume, serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare. Or, în contextul în care această materie îşi găseşte o reglementare specială prin norme aparte, nu se justifică trimiterea la normele generale la care face referire prima instanţă. Aceasta, întrucât pe de-o parte Legea nr. 15/1990 reglementează problema generală a reorganizării unităţilor economice de stat în regii autonome şi societăţi comerciale, iar pe altă parte O.G. nr. 69/2004 priveşte unele măsuri pentru reorganizarea regiilor autonome de interes , or în speţă este vorba despre o societate comercială pe acţiuni, de interes regional!

Astfel, pentru a contura natura societăţii RAJA SA trebuie să ne raportăm la normele speciale prevăzute de Legea nr. 241 din 22 iunie 2006 serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, Legea nr. 51 din 8 martie 2006 serviciilor comunitare de utilităţi publice.

Coroborând aceste norme speciale cu prevederile din actul constitutiv rezultă că suntem în ipoteza în care mai multe unităţi administrative s-au asociat în scopul constituirii unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară în legătură cu serviciul de apă şi canalizare, structură cu personalitate juridică de drept privat şi statut de utilitate publică recunoscut prin efectul legii. În conformitate cu prevederile art. 1 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 215/2001 (la care trimite art. 2 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 51/2006) sunt structuri de cooperare înfiinţate "pentru realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori furnizarea în comun a unor servicii publice". Deci, atunci când avem de-a face cu o asociaţie de dezvoltare intracomunitară, interesul este unul zonal sau regional, iar nu unul local!

Gestiunea acestor servicii poate fi realizată în mod direct sau delegat. În speţă, suntem în prezenţa unei gestiuni delegate. Or, în conformitate cu prevederile art. 20 din Legea nr. 241/2006: "În cazul gestiunii delegate, pentru asigurarea furnizării/prestării serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară de apă şi de canalizare, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, atribuie unuia sau mai multor operatori toate ori numai o parte dintre competenţele şi responsabilităţile proprii privind gestiunea propriu-zisă a serviciului, respectiv administrarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare aferente acestuia, în baza unui contract de delegare a gestiunii definit potrivit prevederilor art. 30 alin. (6) din Legea nr. 51/2006." - s.n.

Rezultă că în speţă S.C. Raja S.A. este un operator regional de drept privat care se ocupă de gestiunea unor servicii de interes regional în baza unui contract de delegare a gestiunii serviciului. Deci nu este vorba, astfel cum a reţinut prima instanţă, de o societate de interes local. În plus, astfel cum rezultă din prevederile art. 36 alin. 2 din Legea nr. 51/2006 "raporturile juridice dintre operatorii şi utilizatorii serviciilor de utilităţi publice sunt raporturi juridice de natură contractuală şi sunt supuse normelor de drept privat".

Prin urmare, se constată o nouă încercare de intimidare, a acestui organism, artificial creat de Monica Macovei, împotriva aleşilor locali ai USL . Mai mult decît atît, vă informăm că, nicăieri în Europa civilizată, nu există un organism asemănător ANI.

Preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Daniel Constantinescu aşteapta ca ANI să respecte legile din România şi să facă comunicări formale şi oficiale, nu prin intermediul mass-media aşa cum au procedat în timpul regimului Băsescu, alături de DNA, pentru crearea artificială a unor aşa zise " bombe" mediatice. După ce comunicare oficialăva fi efectuată în fapt, Preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Daniel Constantinescu va acţiona ANI în instanţă, pentru demontarea acuzaţiilor de incompatibilitate , apoi va cere daune morale respectivei instituţii si demisia de onoare a Preşedintelui ANI, Horia Georgescu.

În final, vă reamintim că DNA, un alt instrument de poliţie politică a regimului Băsescu, a pierdut, după şase ani, definitiv si irevocabil procesul intentat Preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Daniel Constantinescu, in speţă fiind invocat acelaşi operator regional, RAJA SA. Sentinţa a fost pronunţată de Curtea de Apel Constanţa la data de 16.04.2013".