Declarație ȘOC a lui Brăiloiu despre ambasadorii care au dat comunicatul comun: "caracterul vădit manipulator al celor cu aroganță"

Cu privire la deja foarte cunoscutul comunicat comun al celor șapte ambasadori acreditați la București, referitor la legile justiției, față de ale cărui conținut și impact am hotărât să formulez prezenta declarație publică, Tit-Liviu Brăiloiu dorește să facă câteva precizări.

​"În primul rând, la data apariției comunicatului, precum și în ziua următoare, împreună cu ceilalți colegi parlamentari, dezbăteam și hotăram asupra conținutului unui document legislativ deosebit de important pentru continuarea dezvoltării economice și sociale a României, respectiv Bugetul de Stat pentru anul 2018, fapt ce nu mi-a permis, ca timp material, să mă ocup de un „document” plin de inexactități, falsuri, afirmații fără nici o acoperire, „temeri și griji” neargumentate în nici un fel, adică exact așa cum nu ar fi trebuit conceput de reprezentanții unor state europene „partenere și aliate”, doritoare sincer să ajute partenerul român.

​În al doilea rând, în tradițiile sfinte și respectate ale poporului român, printre primele popoare creștinate din Europa, în ajunul Crăciunului și al Anului Nou se fac numai urări de mai bine, mai spornic, mai drept și mai frumos, de prietenie și sprijin, tradiții a căror respectare a fost mai puternică decât stupefacția și indignarea care îmi impuneau, în mod firesc, o atitudine corespunzătoare.

​În sfârșit, am așteptat ca ziua de 5 ianuarie, prin alegerea noului președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, să încheie un „ciclu” de activități prin care, așa cum nu s-a întâmplat niciodată în ultimii aproape 15 ani, să se asigure cu adevărat și nu declarativ independența justiției, eliminarea abuzurilor de orice fel, afirmarea în viața politică, economică și socială a tuturor principiilor democratice și ale statului de drept.

Referitor la comunicatul comun al celor șapte ambasadori, care ar putea fi obiect de studiu în academiile de științe politice despre cum nu trebuie să acționeze diplomații de rang înalt ai unor țări europene cu veche tradiție democratică, sunt de remarcat câteva aspecte.

​Astfel, uzanțele diplomatice, inclusiv cele mai vechi cutume, impun reprezentanților diplomatici cunoașterea în detaliu a constituției țării în care sunt acreditați, respectul față de instituțiile țării și nici un fel de ingerință în acțiunea suverană a acestora, în măsura în care nu sunt lezate interesele și prestigiul țărilor pe care le reprezintă. Ca atare, prin îndeplinirea acestei obligații de bun simț, ar fi aflat că România, conform Constituției, „este stat independent și suveran” (art.1), este „stat de drept” (art.3), precum și faptul că „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării” (art.61). Dacă nu și-au îndeplinit această principală obligație este foarte rău, dar dacă aceste dispoziții constituționale exprese le sunt cunoscute, atunci au încălcat grav regulile și uzanțele diplomatice unanim recunoscute și respectate de către toate statele civilizate. Aceasta, cu atât mai mult cu cât cele șapte ambasade reprezintă unele dintre cele mai avansate, elevate și democratice țări europene!

​În context, se pune întrebarea: cum se poate explica faptul că cei șapte semnatari ai comunicatului nedrept, plin de neadevăruri și defăimător la adresa statului român și a Parlamentului reprezintă abia o pătrime din totalul statelor membre ale UE și o șeptime din totalul țărilor europene cu care România are relații diplomatice? Cum se poate explica faptul că reprezentanții celorlalte state europene, probabil contactați de diplomații semnatari, nu au devenit părtași la „elaborarea” acestui act ofensator? Răspunsul nu poate fi decât unul singur: prin cultură politică și diplomatică, prin respect față de statul român, prin adevărat comportament democratic european.

Falsitatea „îngrijorării” față de statul de drept și independența justiției din România, precum și caracterul vădit manipulator al celor cu aroganță afirmate în comunicat sunt demonstrate de însuși faptul că difuzarea acestuia a avut loc înainte ca legile adoptate de Parlament să fi fost publicate în Monitorul Oficial. Pe de altă parte, comunicatul nu face nici măcar o singură referire concretă la vreun articol din respectivele acte normative care ar periclita înfăptuirea actului de justiție, în schimb abundă într-o „ literatură” menită doar să umple pagina, gen „părțile implicate”, „actorii politici implicați”, inspirată din lozincile fără temei ale protestatarilor cu scopuri nedeclarate, fapt ce demonstrează lipsă de cultură politică, juridică și parlamentară democratică.

​Un aspect deosebit de elocvent pentru aprecierile de mai sus este și faptul că unul dintre semnatari, respectiv doamna Stella Ronner Grubacic, ambasadorul Olandei, imediat după „preocuparea și grija” exprimate în comunicat față de soarta justiției române a demonstrat fără pic de jenă exact contrariul, petrecând câteva zile în Poiana Brașov, cu toată familia, împreună cu binecunoscutul Nelu Iordache , condamnat deja în primă instanță la 6 ani de închisoare cu executare pentru banii furați din fondurile alocate pentru autostrada Arad – Nădlac, după ce a prejudiciat și Poșta Română cu aproximativ 7 milioane de euro.

Explicațiile ambasadei Olandei sunt pe măsura comportamentului și atitudinii doamnei ambasador față de România atunci când afirmă că domnia-sa nu era în calitate oficială la respectivele petreceri, ca și cum ambasadorul își reprezintă țara în mod funcționăresc, pe parcursul a opt ore de program. Cel puțin jenantă este și explicația că oficialii restaurantului nu au consultat-o pe doamna ambasador asupra așezării la mese, în condițiile în care fotografia difuzată pe toate canalele mas-media arată clar faptul că la masa respectivă erau exclusiv cele două familii, ai căror membri numai străini unii de alții nu par, inclusiv copiii minori ai acestora, care învață la aceeași școală bună. Interesant este de aflat dacă doamna ambasador își va permite să dea aceleași explicații și Ministerului de Externe al Olandei, unde sunt informații că a fost convocată.

​În context, este semnificativ și faptul că un alt semnatar „îngrijorat ” de soarta luptei anticorupție din România este doamna Michele Ramis, ambasadorul Franței, țară cu veche și consolidată democrație, dar unde se mai întâmplă că un fost președinte al acestei mari, bogate și puternice țări europene este cercetat penal pentru finanțarea ilegală a campaniei sale electorale, de asemenea un ministru de interne, alți înalți demnitari, terminând cu doamna Christine Lagarde, șefa FMI, cercetată de justiția franceză într-o cauză penală (afacerea Tapie) pentru care ar putea fi condamnată la închisoare.

Relatarea pe larg a acestor aspecte nu are în vedere atât conținutul comunicatului, apreciat ca atare de orice om cultivat și responsabil, cât faptul că un asemenea demers greu de calificat vizează o țară membră a UE de 11 ani, parteneră și aliată, cu cea mai mare creștere economică din Europa în anul 2017, stabilă și furnizoare de securitate în zona Mării Negre, care a alocat al doilea an consecutiv 2% din PIB pentru apărare și care apără frontiera de est a UE și a NATO.

​ Aceste realități, care caracterizează pe deplin România ca țară europeană civilizată, democratică și consecventă principiilor și normelor care definesc baza existenței și funcționării UE, precum și demnitatea mea de parlamentar român, mă determină să solicit cu toată convingerea​ președintelui României, domnul Klaus Iohannis, să declare public poziția pe care se situează față de comunicatul semnat de ambasadorii celor șapte state europene și să acționeze în conformitate cu obligațiile constituționale ce-i revin.​​​ De asemenea, apreciez că poziția Ministerului de Externe, care a declarat cu timiditate că doar a „luat notă” de conținutul comunicatului, nu este conformă cu gravitatea acțiunii ambasadorilor semnatari, situație în care solicit formularea unui punct de vedere tranșant și aducerea acestuia la cunoștința opinie publice", a transmis Tit-Liviu Brăiloiu.

C.C.