Există şi oameni după gratii: poveştile impresionate ale puşcăriaşilor care regretă că s-au apucat de droguri

Pare incredibil, dar unora închisoarea le-a salvat viaţa

Dependenţa de substanţe halucinogene duce la devieri comportamentale. Consumatorii nici nu realizează când devin dependenţi. Vor substanţe tot mai puternice şi în cantităţi cât mai mari. Dorinţa este atât de puternică, necesitatea de a se droga atât de mare, încât utilizatorul este în stare de orice pentru a-şi procura "hrana". Totul începe, în majoritatea cazurilor, din curiozitate, la îndemnul anturajului, iar cei care cad în plasă vor să fie şi ei la rândul lor, "cool", să fie priviţi cu "admiraţie" de "fraţii" lor. În schimb, nu fac altceva decât să se nenorocească, psihic şi fizic, să încerce să-şi procure substanţele cu orice preţ, deoarece dependenţa creată este atât de mare, încât nu se simt întregi, nu mai pot funcţiona fără ele. De aici, lucrurile degenerează. Dependenţii încep să facă trafic de stupefiante, fără să realizeze cât rău fac şi altora, să fure, să tâlhărească, să se prostitueze, să facă orice pentru a face rost de droguri.

Cornel are 35 de ani şi este din Bucureşti. A început la vârsta de 21 de ani, la îndemnul anturajului, să consume direct heroină. Mai întâi a fumat. În două săptămâni, fără să realizeze, a devenit dependent. A trecut la heroină injectabilă, pe care şi-o administra singur în venă. Banii, pe care la început îi avea din belşug, s-au terminat. A început să facă trafic de stupefiante, să fure, pentru a-şi putea procura drogurile. În cele din urmă, a fost prins şi are de executat o pedeapsă de şase ani şi jumătate, din care a executat patru ani. Actualmente este deţinut la penitenciarul Poarta Albă. "Am început destul de târziu să mă droghez. Aveam 21 de ani. Am început direct cu heroină. Mai întâi am fumat. În două săptămâni eram deja dependent fără să realizez. Am început cu cea injectabilă. Culmea este că aveam bani pe timpul acela. Puteam chiar să-mi cumpăr un apartament. Aveam deja două maşini. Aveam o viaţă liniştită, aşezată, trăiam în concubinaj cu o fată pe care o iubeam foarte mult. Îi făceam toate poftele. După ce am devenit dependent, am început să fac trafic, pentru că banii s-au terminat. Pierdusem tot. Chiar şi prietena m-a părăsit. Nu-mi pare rău de bani, dar pe fata asta chiar am iubit-o.... Îmi pare tare rău. Apoi am furat. Când m-au arestat, au cumulat ambele fapte şi în felul acesta am de executat o pedeapsă de şase ani şi jumătate, din care am executat patru ani, dar sper să mă eliberez în şase luni", sună mărturia lui Cornel, pentru "Replica".

Puşcăria l-a salvat: "Am realizat cât rău mi-am făcut, nu mai consum droguri în viaţa mea"

"După arestare, mi-am petrecut întâi o lună de zile la secţia 12 Poliţie din Bucureşti. Aşa se procedează cu consumatorii. Acolo au grijă de noi, ne ajută să scăpăm de droguri din organism. Stările sunt foarte urâte. Nu numai că intri în sevraj, dar te dor oasele îngrozitor. Nu poţi dormi dacă nu îţi dau medicamente. Poţi să stai o lună fără să dormi. Dormi 5 minute şi ţi se pare că ai dormit 8 ore. Ne dădeau Diazepam şi Tramadol, un medicament care se dă şi bolnavilor de cancer, care ne alina durerea de oase. Apoi m-au trimis în penitenciar. La Rahova, aş fi putut să mă droghez din nou, pentru că acolo se găsesc, dar am realizat cât rău mi-au făcut. Nu mai vreau să consum în viaţa mea", ne-a mai spus Cornel din Bucureşti. Tot anturajul şi teribilismul pot aduce tinerii să facă lucruri de care nu sunt pe moment conştienţi. Vor să facă parte din gaşcă, să se integreze şi ajung să facă ani grei de puşcărie, pentru că au luat parte, în calitate de complici, la acte săvârşite împotriva legii. Sorin are 34 de ani şi este din Călăraşi. În urmă cu 12 ani, a condus o maşină în care se aflau prietenii lui. Aceştia i-au spus că au de recuperat bani de la cineva. În momentul când au ajuns acolo, respectiva persoană a început să vorbească urât. "Prietenii" au început să-l bată şi, mai mult, au luat produse din magazinul pe care îl deţinea. Pentru complicitate la tâlhărie, Sorin a primit de ispăşit 8 ani, din care a executat 5 ani şi 4 luni.

Adus din Franţa în penitenciarul Poarta Albă: "Am văzut multă suferinţă, invidie, amărăciune, prostie. Nu te reabilitezi, te înrăieşti"

"Prietenii mi-au spus că au de recuperat nişte bani de la cineva. Eu am condus maşina şi am rămas în maşină. Lucrurile au degenerat. Persoana de la care trebuiau să ia banii a început să vorbească urât. Băieţii s-au enervat, au început să dea în el şi au mai luat şi ceva din magazinul pe care îl avea, în contul banilor. Mie nu mi-au dat nimic. Cu toate astea, am fost condamnat la complicitate la tâlhărie şi am primit o pedeapsă de 8 ani. Am fost condamnat în lipsă pentru că eu sunt rezident în Franţa. Toată familia mea este acolo. Prima parte a pedepsei am executat-o în Franţa. Ne beam cafeaua de dimineaţă la bar... Când am ajuns aici şi am văzut condiţiile, am suferit un şoc. Am făcut chiar un preinfarct pe stress. M-a ajutat foarte mult familia. Până nu îţi lipseşte libertatea, nu o preţuieşti. În penitenciar am văzut multă suferinţă, invidie, amărăciune, prostie...Nu te reabilitezi, dimpotrivă, te înrăieşti. Acum mi-e frică şi să forţez culoarea roşie la semafor. Sper să mă eliberez în două luni", a declarat pentru "Replica", Sorin din Călăraşi. Deţinuţii care au un comportament exemplar de-a lungul pedepsei au posibilitatea să intre într-un program iniţiat de reprezentanţii Serviciului Educaţie şi Asistenţă Psihosocială din Penitenciarul Poarta Albă în colaborare cu Serviciul de Probaţiune, denumit "Reducerea riscului de recidivă". În cadrul acestui program, deţinuţii se întâlnesc direct cu reprezentanţi ai instituţiilor care îi pot ajuta să se reabiliteze după eliberare. Joi, 30 mai a.c., a avut loc în incinta Centrului de zi şi de noapte situat lângă Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Constanţa finalizarea primului modul al programului "Reducerea riscului de recidivă", pentru cel de al treilea grup. La eveniment au participat reprezentanţi ai Instituţiei Prefectului, Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţelor de Muncă, Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa, Serviciul de Evidenţă a Populaţiei, D.G.A.S.P.C. Constanţa, Centrul de prevenire, evaluare, consiliere antidrog Constanţa şi Direcţia de Sănătate Publică. "Este al treilea grup care finalizează primul modul al programului de reducere de recidivă concretizat prin sesiunea "Piaţa", întâlnire a deţinuţilor cu reprezentanţi ai instituţiilor. Ei îşi obţin cu această ocazie toate informaţiile necesare pentru a-şi putea rezolva problemele stringente în momentul eliberării, în sensul şcolarizării, obţinerea participării la cursuri de calificare, obţinerea unui loc de muncă, consiliere antidrog etc. Programul este singurul care se desfăşoară în colaborare directă cu Serviciul de Probaţiune şi începe în penitenciar continuând în serviciile de probaţiune", a declarat, pentru "Replica", Mihaela Rădulescu, psiholog la penitenciarul Poarta Albă.

Marieta ŞTEFAN