Facultatea de Medicina construieste un Spital Clinic Universitar cu o capacitate de 760 de paturi

Potrivit decanului Petru Bordei,

Medicii constănţeni sunt foarte buni, este de părere decanul Facultăţii de Medicină din cadrul Universităţii Ovidius, Petru Bordei, care nu crede că pacienţii îşi pot găsi leacul numai la spitalele din ţară sau străinătate. Pentru îmbunătăţirea asistenţei medicale constănţene, decanul Petru Bordei a declarat, în exclusivitate pentru "Replica" de Constanţa, că Universitatea Ovidius prin Facultatea de Medicină, cu finanţarea europeană, de la anul va construi un Spital Clinic Universitar, cu o capacitate de 760 de paturi care va avea o dotare pe măsură, estimată la 400 milioane euro.

Reporter: Domnule Petru Bordei, vă rugăm să ne prezentaţi pe scurt realizările dumneavoastră în cei doi ani de mandat ca decan al Facultăţii de Medicină.

Petru Bordei: Prima realizare este această clădire a Facultăţii de Medicină, care la ora actuală este cea mai frumoasă din ţară. În al doilea rând, calitatea produsului finit pe care îl dă facultatea. În ultimii 5 ani noi am ocupat locul III pe ţară după Bucureşti şi Cluj pentru examenul de rezidenţiat, o altă dovadă este şi rezultatul de anul acesta, care s-ar putea să fie mai bun de locul III. După aceea, readucerea studenţilor străini la Facultatea de Medicină, unde am avut o întrerupere de vreo 4-5 ani. De asemenea, suntem printre puţinele facultăţi din ţară cu acreditare a învăţământului în limba engleză, mă refer pe bază de documente şi tot ceea ce cere ARACIS-ul, adică institutul de stabilire a calităţii învăţământului într-o unitate de învăţământ superior. O altă realizare este şcoala doctorală care s-a înfiinţat pentru prima dată la Constanţa, cu un număr de 22 de conducători de doctorat, masteratele Morfologie Normală şi Patologică, discipline medicale şi discipline chirurgicale, cu rezultate foarte bune. Cât priveşte organizarea de manifestări ştiinţifice, nu ştiu câte centre din ţară se pot lăuda cu organizarea unui congres mondial, congrese europene şi congrese naţionale.

Rep.: Anul acesta va trebui să vă cereţi scuze în faţa absolvenţilor întrucât rezultatele de la examenul de rezidenţiat au depăşit aşteptările. Pe ce loc se situează judeţul Constanţa în clasament?

P.B.:Nu s-a făcut clasamentul, dar în orice caz cel puţin locul III îl vom lua în continuare. Referitor la scuze, nu am ce face. O spun şi acum cu toată responsabilitatea, am făcut o afirmaţie, dar îmi asum răspunderea şi îmi cer scuze acum pentru că după rezultatul de la licenţă eram sceptic că vom obţine un rezultat atât de bun. Au mai îndulcit puţin situaţia la acea simulare de examen de rezidenţiat, dar s-au prezentat foarte puţini. Sunt foarte mulţumit de ceea ce au realizat în final, nu doar pentru ei, ci şi pentru facultatea noastră.

Rep: Câţi candidaţi au participat la examenul de rezidenţiat şi câţi au reuşit să obţină un punctaj favorabil Facultăţii de Medicină?

P.B: Din câte ştiu, din promoţia de anul acesta, un singur candidat nu a promovat examenul. Nu ştiu dacă s-au prezentat 100 de absolvenţi la examen, dar deocamdată acestea sunt informaţiile primite de la Bucureşti, unde se face în continuare un clasament. Sunt nemulţumiri întrucât în urma recalculării din 8,71 unii rezidenţi au rămas cu 8,54. Adică sunt diferenţe de 15-20 de sutimi, dar important este că au aceleaşi locuri fruntaşe şi după recalculare şi că vor obţine specialitatea şi centrul universitar în care vor dori să lucreze.

Rep.: Urmare a examenului, un grup de tineri medici, proaspăt rezidenţi, contestă modul în care a fost organizat rezidenţiatul din acest an. Mai exact, ei sunt nemultumiţi de soluţionarea contestaţiilor şi consideră că rezidenţiatul de fapt este "o mare escrocherie". Cum stau de fapt lucrurile?

P.B.: Nu aş vrea să comentez acest lucru pentru că nu sunt în miezul problemei, dar să spui că este "o mare escrocherie", nu sunt de acord.

Rep.: Prin desfiinţarea Laboratorului de analize din cadrul Spitalului Judeţean ce s-a întâmplat cu rezidenţii? Au fost repartizaţi la alte unităţi sanitare din judeţ?

P.B.:Spitalul îşi reînfiinţează la Urgenţă Laborator Clinic, unde va fi pusă şefă, bineînţeles, doamna profesor Victoria Braga. Acolo vor rămâne 7-8 rezidenţi şi restul de rezidenţi până la 30 sunt repartizaţi la Spitalul de Boli Infecţioase, unde este un laborator foarte modern şi foarte bine pus la punct, la Spitalul CFR, şi la Spitalul de Pneumofitziologie de la Palazu, unde vor face prin rotaţie. Adică cei care stau o lună la Spitalul Judeţean, prin rotaţie merg la Contagioase sau la CFR. S-a rezolvat această problemă atât cu ajutorul Ministerului Sănătăţii, cât şi cu înţelegearea Spitalului Judeţean.

Rep.: În ceea ce priveşte numirea noilor şefi de secţii de la Spitalul Judeţean, aţi reuşit să ajungeţi la un consens cu reprezentanţii Consiliului Judeţean?

P.B.: Deocamdată, ca noutate este înfiinţarea a celei de a doua Secţie de Obstetrică Ginecologie, unde Biroul Consiliului Profesoral, l-a propus joi ca şef de secţie pe profesorul Vlad Tica. De asemenea, s-a retras din şefia de la Ortopedie Vasile Lupescu şi l-am propus pe domnul conferenţiar dr. Nicolae Obada. În cazul celorlalte secţii, situaţia a rămas la fel urmând ca în luna ianuarie a.c. să se lămurească definitiv lucrurile şi sperăm să se ţină cont şi de părerile noastre.

Rep.: Relaţiile dintre dumneavoastră, în calitate de decan al Facultăţii de Medicină, şi Nicuşor Constantinescu, în calitate de preşedinte al CJC, păreau a fi tensionate. Cum stau de fapt lucrurile?

P.B: Cu dumnealui nu ne-am întâlnit niciodată. Sper să ne întâlnim şi să lămurim toate problemele în ceea ce priveşte facultatea şi spitalul. Am înţeles de la domnul rector Victor Ciupină că în viitorul apropiat vom avea o discuţie cu domnia sa.

Rep.: Managerul Dănuţ Căpăţână v-a solicitat să eliberaţi anumite spaţii din Spitalul Judeţean. Credeţi că se doreşte înlăturarea Facultăţii de Medicină din unitatea sanitară?

P.B.: Relaţiile încep să se îmbunătăţească, pentru că s-a redat acel spaţiu din sala de şedinţe, unde studenţii acum pot să ţină cursurile. Cu specificaţia ca atunci când spitalul are nevoie de spaţiu cursurile să fie suspendate şi să le ţinem în altă locaţie. Această hotărâre de ultim moment este una foarte bună, întrucât în spaţiul pe care îl găsisem la Policlinica cu Plată nu erau aceleaşi condiţii bune. Din câte am aflat, hotărârea nu a fost luată de Consiliul Judeţean, ci de către directorul spitalului.

Rep: Ce ne puteţi spune despre parteneriatele pe care Facultatea de Medicină le are cu universităţile din străinătate?

P.B: În ceea ce priveşte relaţiile internaţionale stăm foarte bine. De ce? Facultatea noastră a făcut un sistem de contracte în care dacă studentul plecă din Constanţa şi face jumătate de an universitar în străinătate, când revine în ţară noi îi recunoaştem cursurile făcute şi notele, ceea ce nu se întâmplă la Bucureşti, Iaşi, Cluj. Avem legături cu Franţa, cu Brest, Nantes şi de doi ani cu Lille, cu Palermo, cu Germania şi cu Austria. În Germania în afară de asigurarea condiţiilor avantajoase de cazare, masă şi drum, li se dă lunar şi 400 de euro. Este foarte mult pentru un student. Cu Germania am semnat un contract de câteva zile prin care, începând de anul acesta, doi studenţi de anul V şi VI vor primi lunar 120 de euro în condiţiile în care sunt la fără taxă, la care se adaugă şi o bursă, astfel încât ajung să câştige 1.000 lei, mult mai mult decât un rezident, cum este fiica mea, care are 750 lei. Avem, de asemenea, relaţii cu Viena la nivel de practică de vară, iar începând de anul viitor vom avea relaţii de tip ERASMUS cu Montpellier, atât cu schimb de studenţi, cât şi cadre didactice, şi este în curs de definitivare o colaborare şi cu Norvegia. De asemenea, avem discuţii de colaborare cu Istanbulul pentru Facultatea de Moaşe şi Asistenţi Medicali.

Rep.: Cum pot fi motivaţi tinerii medici să rămână să profeze în ţară?

P.B.: Este foarte greu să convingi un tânăr absolvent să rămână să profeseze în ţară, mai ales că de 2-3 ani şi eu mi-am schimbat părerea. Până acum le spuneam la cursuri să nu părăsească România, însă de 2-3 ani chiar şi copiilor mei le-am spus că dacă vor să plece, o pot face.

Rep.: Din cei aproximativ 100 de rezidenţi câţi intenţionează să plece în străinătate?

P.B.: Mi-e greu să apreciez. Se estimează undeva la 40%. Profesorul Vasile Astărăstoaie susţine acelaşi lucru. Sunt cereri foarte mari. Străinătatea are nevoie de medici tineri, iar studenţii şi medicii români sunt foarte bine pregătiţi. Nu cunosc nici un caz de medic român plecat în străinătate să fi fost respins din cauza incapacităţii.

Rep.: Medicii români sunt foarte căutaţi şi apreciaţi în străinătate, dar ce facem cu spitalele din România?

P.B.: Este greu pentru că este nevoie de bani. Spre exemplu avem un RMN care se strică şi stă nereparat câte două săptămâni. Am fost într-o delegaţie la Istanbul şi am constatat că în fiecare spital exista câte 3 aparate RMN. Să nu mai vorbim că la Viena, când au început studenţii noştrii practica, noi am avut un contract de cercetare cu celebrul Institut de Transplant din Viena şi acolo existau 74 de medici internişti şi 74 de ecografe de ultimă generaţie. Fiecare medic lucrează cu ecograful lui. Noi nu vom ajunge niciodată la acest nivel.

Rep.: Ce trebuie schimbat în sistemul sanitar ca lucrurile să funcţioneze?

P.B.: Ceea ce trebuie schimbat ca sistemul sanitar să funcţioneze este omul. Noi avem specialişti foarte buni, dar cum să-i pui să lucreze cu un instrumentar vechi de 40-50 de ani? Nici Bucureştiul nu stă bine la acest capitol, dar comparativ cu Constanţa este o distanţă de la cer la pământ. Constanţa stă foarte prost şi de aceea nu le putem pretinde studenţilor să rămână aici. Este oraşul care are cel mai mic număr de paturi pe cap de locuitori şi ca măsură de îmbunătăţire a acestui procent nu s-a făcut absolut nimic, din contră se reduce numărul de paturi.

Rep.: Consideraţi că oferta educaţională a Facultăţii de Medicină este în acord cu exigenţele actuale de pe piaţa muncii?

P.B.: Eu zic că da. Ne clasăm foarte bine şi au început să vină din ce în ce mai mulţi străini. Anul acesta avem 287 de studenţi în anul I, cu predare în limba română, la care se mai adaugă şi 90 de studenţi care studiază în limba engleză. Nici când s-a deschis facultatea nu au fost aşa de mulţi studenţi. Acum ne pregătim acreditarea studiului în limba franceză pentru că avem solicitări din partea Ambasadei Tunisiei şi din partea Ambasadei Libanului. Sunt foarte bine orientaţi, informaţi, au testat mai multe centre universitare din ţară şi au ales în cele din urmă Constanţa. Noi ne obligăm să obţinem acreditarea studiului în limba franceză pentru că de la Tunisia aşteptăm 100 de studenţi anual.

Rep.: De ce ar trebui să opteze absolvenţii de liceu să studieze la Facultatea de Medicină din Constanţa?

P.B.:Uitaţi-vă numai la clădirea pe care o avem. Ne-am chinuit noi 18 ani, dar, la ora actuală, cu invidie de unii, cu admiraţie de alţii, este decretată cea mai frumoasă Facultate de Medicină din ţară. Adaug că putem completa şi cu aparatura pe care o are facultatea - recunosc că nu am reuşit să dotăm toate laboratoarele, ghinionul nostru fiind această perioadă de criză, dar prin numărul mare de studenţi pe care îi avem, în special cei străini, prin valuta pe care o aduc, putem să ne completăm aparatura necesară din veniturile pe care le realizăm prin şcolarizarea studenţilor străini.

Rep.: Care sunt problemele majore cu care se confruntă facultatea?

P.B.:Cea mai mare problemă şi care trebuie stringent rezolvată este că nu se scot posturile vacante la concurs. Anul acesta de exemplu, am trimis o listă cu necesarul posturilor care ar trebui scoase la concurs şi s-a aprobat un singur post, pentru că prin pensionare am pierdut 6 posturi de profesori. Ori noi avem nevoie de 70 de posturi. Am cerut insistent un post pentru Psihiatrie pentru că, dacă nu avem profesor şi conferenţiar, nu putem pregăti rezidenţi şi contracte de cercetare.

Rep.: Ce proiecte are în vedere Facultatea de Medicină, ce schimbări doreşte să aducă în beneficiul studenţilor săi?

P.B.: Vrem să ne extindem. Avem aprobare de acum doi ani jumătate. Acelaşi ministru al Învăţământului care a fost dat afară, Cristian Adomniţei, şi care dacă nu era el nu terminam facultatea, ne-a dat şi aprobarea să realizăm o anexă în care să mai amenajăm laboratoare de cercetare, pentru că la ora actuală nu avem spaţii de ajuns, având în vedere numărul mare de studenţi care asaltează Facultatea de Medicină. Facem o cantină cu restaurant pentru studenţi şi cadre didactice. Mă rog la Dumnezeu să construim un Spital Clinic Universitar cu 760 de paturi, pe terenul acesta care să fie legat de facultate, pentru îmbunătăţirea asistenţei medicale din Constanţa. Avem planul, deja am pornit acţiunile, ne-am documentat, vorbim de 98% fonduri europene, cu participarea Universităţii de 2%. În acest mod va putea fi descongestionat şi Spitalul Judeţean. Spitalul pe care intenţionăm să-l construim va fi la nivel mondial, pentru că ne-am propus un spital modular şi care va avea o dotare pe măsură, estimată la 400 milioane euro. Sperăm ca la anul să demarăm lucrarea, dar asta în funcţie de Comunitatea Europeană şi de avizele din România.

Rep: Care sunt cele mai mari satisfacţii în munca dumneavoastră cu studenţii?

P.B:Când îi văd că ştiu şi răspund cum trebuie şi când îi văd că promovează examenul de rezidenţiat, sau pe cei care se reamarcă în învăţământul universitar. Mă bucur foarte mult când aud, nu numai în Constanţa, de absolvenţii noştri că sunt foarte bine apreciaţi. Mă bucur foarte mult când vecinii mei mă roagă să îi recomand un anumit doctor pe motiv că mi-a fost student şi că pot să-i pun un cuvânt de bine la medicul unde se duce să fie consultat. Spre exemplu, purtătorul de cuvânt al Spitalului Floreasca, Bogdan Opriţă, este absolventul Facultăţii din Constanţa. Şi nu este singurul caz.

Rep.: Din informaţiile pe care le deţinem, legal, nu mai puteţi candida pentru un nou mandat de decan al Facultăţii de Medicină. Oferiţi-ne câteva detalii despre organizarea noilor alegeri.

P.B.: Mai este până atunci. Alegerile vor debuta în noiembrie 2011 şi se vor termina în martie 2012. Este prematur să vorbim despre viitorul decan, în orice caz trebuie să fie un om cu experinţă, care să poată continua ce s-a făcut până acum sau ceea ce se va face de acum înainte până în 2012. Noul decan va fi ales de cadrele didactice şi studenţi. Chiar dacă aş fi mai putut candida, nu mai vroiam să candidez. M-am realizat în această funcţie, am făcut tot ce am putut, dar mai am nevoie de timp şi pentru mine. Nu exclud să candidez pentru un post la Universitatea Ovidius, dar mă mai gândesc. Eu am mai dat o declaraţie cotidianului "Replica", în care am spus foarte clar că nu mai vreau să candidez şi am dat şi motivele. Am terminat o carte şi nu mai am timp să pun pozele, nu mai am timp nici să scriu. Noi rămânem prin ceea ce facem, prin ceea ce scriem şi prin ceea ce pregătim.