FOTO. O zi de muncă pentru un mecanic de locomotivă. „Îți îngheață oasele, faci brumă la nas și stai 26 de ore pe un scaun mizer!”

„La un tren de marfă, la o viteză de 80 km/oră, cu căldură la maxim, îți îngheață picioarele, ceafa, simți curentul intrând prin toate oasele; la un tren de călători, la o viteză de 120 – 160 km/oră, faci brumă la nas”, povestește mecanicul de locomotivă Radu Moldoveanu, angajat al Societății Naționale de Transport Feroviar de Marfă, sucursala Constanța, pentru a atrage atenția asupra condițiilor în care muncesc angajații CFR. „Așa arată locomotivele din România, după 28 de ani de furt în continuu”, mai atrage acesta atenția.

Bordul locomotivei nu mai are iluminat de mult, mecanicul fiind nevoit să folosească o lanternă pentru a putea vedea, noaptea, parametrii de funcționare ai locomotivei. Frigiderul nu funcționează, fiind de decor, în vreme ce angajații îți țin pachetul în pungi, pe sala locomotivei. Oricum, spun aceștia, este aceeași temperatură precum afară. Prizele au ajuns să fie, de fapt, niște fire electrice care ies din pereții locomotivei. Mobilierul este defect și arată de parcă ar fi făcut războiul. De confort, de condiții umane sau decente pentru o tură de muncă de 22 sau 24 de ore nici nu poate fi vorba! Astfel pot fi descrise aproximativ 90% dintre locomotivele trenurilor de marfă și călători care circulă, în prezent, pe liniile ferate din țara noastră.

Imaginile au fost făcute publice de mecanicul de locomotivă constănțean Radu Moldoveanu, angajat al CFR Marfă. De asemenea, el a descris, în câteva rânduri, cum se desfășoară o zi de muncă pentru un mecanic de locomotivă, plătit cu un salariu mizer, pentru multe ore de muncă!

Ora 17,30 – pleci de acasă, la ora 18,00 ai prezentarea la serviciu. Îți iei geanta burdușită de cărți și regulamente (așa se cere!), mâncare, haine de schimb și pleci. Nu știi exact când te întorci, cel puțin mecanicii de la trenurile de marfă. La călători e programul mai stabil. La ora 18,00 ajungi la depou, la ora 20,45, după două ore și 45 de minute, în sfârșit se găsește o locomotivă care întrunește cerințele minime de siguranță pentru remorcarea unui tren. Ce înseamnă condiții minime? Se vede în poze. Așa arată 90% din locomotivele din România. Așa arată după 28 de ani de furt în continuu.

Și pleci cu trenul, la un tren de marfă, la o viteză de 80 km/oră, cu căldura la maxim, îți îngheață picioarele, ceafa, simți curentul intrând prin toate oasele, la un tren de călători la o viteză de 120 – 160 km/oră, faci brumă la nas.

După câteva ore de serviciu, de mers, te oprește într-o gară, în mijlocul Bărăganului. Cea mai apropiată localitate este la doi kilometri distanță. Și în gara aia tot stai, și stai, fără o toaletă, fără un robinet cu apă curentă, doar ce ai în sticla pe care ai luat-o când ai plecat de acasă.

La ora 8,45, după 12 ore de la luarea în primire a locomotivei, ți se încheie programul normal de muncă. Pleci acasă? Nu. Trebuie să aștepți schimbul. Iar schimbul nu vine și uite așa, după 12 ore mai stai încă două ore și încă două ore... Iar seara, pe la 21,00, după 24 de ore de stat pe locomotivă, vine schimbul. 24 de ore de stat pe un scaun, 24 de ore fără un wc, 24 de ore cu aceleași haine, aceiași bocanci.

Iar la ora 21,00 vine schimbul, dar pleci acasă? Nu, pentru că la ora aceea, din stația respectivă, din mijlocul Bărăganului, nu mai ai niciun mijloc de transport. Stai toată noaptea, până dimineață, în mijlocul iernii, și vezi tu cum te descurci să te încălzești. Într-un final, după 42 de ore de când ai plecat de acasă, din care 26 de ore de stat într-un scaun, pe o locomotivă vai de mama ei, ajungi acasă. Apoi, o iei de la capăt”, istorisește mecanicul de locomotivă Radu Moldoveanu pe pagina sa de Facebook.

„În condițiile acestea, oamenii ăștia, mecanicii de locomotivă își fac meseria, transportă călătorii, transportă mărfurile, toate pe un scaun mizer. Mulți nici nu mai apucă să ia prima pensie, mor de boli, mor de epuizare, mor de nopți pierdute”, mai atrage atenția mecanicul de locomotivă.

F.B.

Sursă video, foto și text: Radu Moldoveanu, Facebook