Greşeală fatală în cazul copilului de 3 ani, decedat la Năvodari: a fost mişcat de la locul accidentului!

Dispeceratul Ambulanţei: cum funcţionează şi cum se iau deciziile care salvează vieţi

"Ambulanţa e de vină!". În cazul unei tragedii, primul vinovat este, în opinia celor mai mulţi dintre constănţeni, Serviciul de Ambulanţă Judeţean Constanţa. Motive se găsesc, însă, odată ce intri în mijlocul "problemei", se schimbă situaţia. Apeluri telefonice, convorbiri peste convorbiri, monitoare, date preluate, zgomot şi ceşti cu cafea, deja răcită, amestecate printre teancurile de hârtii. Cam aşa arată o zi de muncă pentru un dispecer din cadrul SAJ, dar şi pentru medicul sau asistentul coordonator. Rapiditatea în luarea a unei decizii este vitală, la fel şi corectitudinea ei. Însă, de multe ori, se primesc şi date eronate, fie din partea unor oameni ce dramatizează şi astfel se blochează un echipaj medical, fie din pricina celor ce se află la polul opus, şi anume nu conştientizează gravitatea situaţiei. Spre exemplu, la accidentul de la Năvodari, unde o fetiţă de trei ani şi-a pierdut, echipajul SMURD a ajuns de la Constanţa în 20 de minute, spun cadrele medicale. Au existat probleme legate de comunicare, în plus, micuţa nu trebuia mişcată de pe carosabil până la sosirea echipajului de la Ambulanţă.

"Veniţi repede, e grav, nu am timp să mai dau alte explicaţii!" sau "E un băiat tânăr care a leşinat" - sunt exemplele cele mai elocvente din cele două categorii de oameni ce apelează la ajutor medical de specialitate. În aceste cazuri, lucrătorii din cadrul Serviciului de Ambulanţă Judeţean Constanţa trebuie să ia deciziile numaidecât şi să trimită urgent echipajul de care este nevoie, fie cu medic, fie cu asistent medical. Însă, de multe ori se constată că datele transmise nu sunt tocmai cele reale. Spre exemplu, în cazul primului apel telefonic se constată că este vorba despre o durere cruntă de măsea, iar la al doilea, cum s-a şi întâmplat de fapt în vara acestui an, despre un adolescent ce a căzut din căruţă şi s-a lovit puternic la cap. Solicitanţii au perceput greşit gravitatea situaţiei, iar "vina" este, bineînţeles, a Ambulanţei. Tocmai din acest motiv se cer cât mai multe detalii prin telefon, exceptând cazurile de maximă urgenţă, precum accidentele rutiere, căzuţii de la înălţime etc., dar solicitanţii devin şi mai irascibili întrucât li se pare că se pierde timpul aiurea, moment în care încep injuriile. Despre toate aceste situaţii ne-a vorbit atât medicul Aura Broască, cât şi dispecerii dar şi un asistent medical coordonator din cadrul Serviciului de Ambulanţă Judeţean Constanţa.

Reporter: Cine ia deciziile în cazul solicitărilor?

Medicul Aura Broască: Se iau detaliile prin telefon de către dispecer, la ce se referă simptomatologia, iar decizia de trimitere a echipajului aparţine medicului coordonator sau asistentului coordonator, în cazul în care medicul nu este prezent.

Rep.: Responsabilitatea unui dispecer este aceea de a lua corect informaţia şi a o transmite mai departe...

A.B.: Sigur, trebuie să ştie şi anumite măsuri de prim ajutor, pentru că de multe ori nu mai este timp să faci schimbul la medicul sau asistentul coordonator şi atunci trebuie să vorbească ei la telefon, pentru că solicitanţii sunt agitaţi, nu poţi să-i ţii, pentru că apar injuriile. Şi aşa li se pare mult când fetele de la 112 le cer nişte relaţii, legate de adresă, punct de reper, şi vin la noi, iar noi întrebăm referitor la afecţiune. Ei sunt deja plictisiţi şi se enervează şi mai tare. Şi apar divergenţele, mai ales că avem pacienţi care se cred foarte bolnavi şi cer prioritate, chiar dacă lucrurile nu stau chiar aşa. Îl doare măseaua, dar este grav.

Rep.: Cam cu câte apeluri pe zi se confruntă dispeceratul?

A.B.: Variază, dar mai puţin de 160 pe tot judeţul nu există. Totul este centralizat la noi. Sunt şi cazuri care se distribuie către SMURD şi le preluăm noi numai în situaţia în care nu sunt ei disponibili.

Rep.: Medicul coordonator, sau asistentul, trebuie să aibă o precizie uimitoare pentru a distribui repede ambulanţele în funcţie de caz.

A.B.: Trebuie să aibă şi o experienţă foarte bogată şi să ştie exact. Dacă i se spune că este o dispnee şi are o durere în torace, iar pacientul are 76 de ani şi durerea persistă de câteva zile, este normal să nu trimită imediat un echipaj cu medic, mai ales că sunt doar doi-trei pe tură şi sunt şi alte solicitări. Se trimite echipaj cu asistent medical şi se vede care e problema. Dacă la faţa locului se constată că e nevoie de medic, se solicită prin staţie în întâmpinare. Nu se pierde timp, pacientul este monitorizat.

Rep.: Ce pregătire au dispecerii?

A.B.: Dispecerii noştri sunt absolvenţi de liceu, majoritatea au şi cursurile şcolii postliceale de asistent medical, au cursuri de calculator şi un curs de prim ajutor. Sunt bine pregătiţi.

Rep.: În cazul în care se ia o decizie greşită ce se întâmplă?

A.B.: Nu se pune problema că nu s-au transmis corect datele, pentru că fetele spun exact ce simptome li s-a spus la telefon. Nu pun un diagnostic, noi avem pe semne clinice. Nu poate să repsire - dispnee, are o durere în piept - angor (dacă e pe cardiovascular), este inconştient, este în stop, unde am trimis din start echipaj cu medic. Dacă avem, dacă nu, trimitem cu asistent. Pentru că ei sunt şcoliţi, ştiu ce să facă. În altă ordine de idei, toate aceste convorbiri sunt înregistrate. Ori de câte ori există suspiciunea că nu s-a luat măsura potrivită sau nu s-a trimis, sau nu s-a spus, se poate asculta convorbirea.

Rep.: Sunt tot felul de cazuri în care Ambulanţa este acuzată că este de vină.

A.B.: Întotdeauna. Şi nu este aşa, dar ce pretenţii să mai avem când medicul s-a dus şi a luat copilul în braţe (accidentul rutier de la Năvodari - n.r.), cu toate că ştia şi i s-a spus telefonic să nu-l mişte?! L-a luat în braţe şi s-a dus cu el la substaţie. Este acolo o substaţie, dar ambulanţele pot fi găsite doar când nu sunt solicitări. I s-a spus să lase copilul nemişcat pentru că ambulanţa plecase din oraş. Imediat ce am primit apelul că este un accident, a fost trimis un echipaj SMURD C, care a şi ajuns în 20 de minute, un timp foarte bun, ţinând cont că este vorba de Constanţa - Năvodari. Este stabilit prin norme. Sunt nişte şi cazuri când nu ai echipaj. Nu e vina nimănui că sunt la alte solicitări. Dar sunt cazuri rare şi nicidecum la cazurile grave.

Viaţa la dispeceratul Ambulanţei: "Aici mâncăm, aici bem apă, aici stăm 12 ore, pe scaun"

În altă ordine de idei, angajaţii Serviciului de Ambulanţă Judeţean Constanţa muncesc la foc automat zi de zi, însă sunt deja obişnuiţi cu "bobârnacele", începând de la dispeceri şi până la ambulanţieri şi cadre medicale. Cât despre apelurile telefonice nefondate, ele continuă să-şi facă simţită prezenţa. Fie că este vorba de sfaturi, de dureri menstruale, de măsele sau banale tăieturi, fiecare are pretenţia să fie tratat cu prioritate. Întorcându-ne în dispeceratul Ambulanţei din Constanţa, observăm că munca este una titanică: "Este o muncă foarte solicitantă. Indiferent că este vară, iarnă, toamnă, la noi sunt solicitări tot timpul anului. Aici mâncăm, aici bem apă, aici stăm 12 ore, pe scaun", a declarat, pentru "Replica", un dispecer. În aceeaşi încăpere se afla, pe lângă medicul coordonator, şi asistentul medical coordonator. "Trebuie să fii tot timpul focusat pe activitatea pe care o ai în a o coordona, atenţie multă. Nu este un lucru simplu, trebuie să fii tot timpul atent", a spus şi asistentul coordonator Adrian Pisică.

Liliana CHIRU