I-auzi! Șeful ANPA are leafa de 18.000 lei și 3000 de lei spor pentru condiții grele de muncă
I-auzi! Șeful ANPA are leafa de 18.000 lei și 3000 de lei spor pentru condiții grele de muncă
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestDespre toate sporurile la care au dreptul angajații statului, din toate categoriile de activitate, s-au scris râuri de cerneală de-a lungul timpului. Au apărut precum am văzut că au apărut și pensiile speciale, iar cine s-a descurcat să prindă un moment prielnic și a fost aproape de decident a obținut un spor. Sporuri pentru condiții vătămătoare, pentru munca pe ture, spor de izolare, spor de consemn la domiciliu sau de suprasolicitare neuropsihică sunt câteva dintre sporurile de care au parte angajații la stat din România. Ce contează dacă au sau nu performanță, sporurile încasate pe condiții vătămătoare închipuite sunt la loc de cinste. De exemplu, la Agenția Națională pentru Pescuit și Agricultură, pe lângă salariile nesimțite pe care angajații de aici le încasează, găsim și sporuri exorbitante. Cum este cazul președintelui ASNPA, un medic veterinar din Tulcea, care suge aproximativ 3000 de lei pentru că muncește, chipurile, în condiții vătămătoare, plus încă vreo 500, aproape, normă de hrană.
Marian Avram ocupă, de anul trecut, prin detașare de la Direcția Sanitar Veterinară şi pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Tulcea, unde îndeplinea funcţia de şef serviciu, funcția de preşedinte – director general al Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură. Funcţia a rămas vacantă după ce fostul preşedinte-director general, Ioan Dobrotchi, şi-a dat demisia la doar şase luni de la numire, iar nominalizarea lui Marian Avram a venit prin ordin de ministru.
Fost deputat, dar mai ales fost președinte al ANSVSA, Marian Avram, încasează de la ANPA peste 18.000 lei lunar, brut, la care se adaugă un spor de condiții vătămătoare de peste 2800 de lei, plus norma de hrană, care ajunge la 346 de lei. Cât despre performanța lui Avram la ANPA, privim lacul din Satul de Vacanță și ne lămurim.
Locul în care peștii își procură hrana este doar o ”mare” de nepăsare și mizerie, lacul fiind îmbâcsit de ambalaje și substanțe nocive, în timp ce rațele și broaștele din zonă respiră un aer tot mai murdar.
Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral a administrat lacul până acum 3 ani. Din 2020, printr-o hotărâre a Înaltei Curți de Casație și Justiție, acest canal, împreună cu toate lacurile din Județul Constanța, mai puțin lacul Techirghiol, care face parte din Sit Natura 2000, au fost trecute la A.N.P.A. Contactați telefonic, din cei trei oameni care se ocupă de Serviciul de Inspecție și Control din cadrul Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură (A.N.P.A.), unul singur a răspuns la telefon, fiind foarte scurt la vorbă și transmițând faptul că trebuie să luăm legătura cu președintele A.N.P.A., după care ne-a închis telefonul în nas. În încercarea de a afla un răspuns, reporterii Replica au sunat și la cele două numere generic denumite: „numere de contact”, la care însă, a răspuns un robot, care ne-a transmis faptul că „Numărul format nu este valabil.”
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News