Legea insolvenţei persoanelor fizice a fost adoptată. Iată cum scapi de executarea silită

După bătălii îndelungate

Proiectul de lege privind insolvenţa persoanelor fizice, care prevede că un debitor care nu îşi mai poate achita datoriile să îşi poată declara insolvenţa şi să poată astfel beneficia de un plan de rambursare, a fost adoptat, miercuri, de Camera Deputaţilor. 309 voturi au fost „pentru” adoptare, 3 „abţineri” şi zero voturi „împotrivă”! Marți, primise aviz pozitiv din partea Comisiei Juridice. Proiectul legii insolvenţei persoanei fizice prevede că orice cetăţean de bună credinţă care este în incapacitate de plată a datoriilor, nu din vina sa, îşi poate reeşalona datoriile pe baza unui plan de redresare financiară pe o perioada de 5 ani. Orice debitor, după 90 de zile de la data scadentă a unei datorii, aflat în incapacitate de plată, poate să-şi ceară intrarea în insolvenţă şi, în felul acesta, să se poată redresa financiar în baza acestui plan de rambursare. Planul de rambursare a datoriilor ar urma să se desfăşoare sub supravegherea unui administrator desemnat de o comisie de insolvenţă. La nivel naţional ar urma să fie constituită o comisie naţională de insolvenţă, dar vor fi constituite şi comisii teritoriale de insolvenţă. Paternitatea asupra legii aparţine fostului senator de Ilfov, Iulian Urban, care a depus legea încă din 2010, adoptată tot atunci de Senat. După mai mulţi ani care au însemnat şi alte patru legi ale insolvenţei persoanelor fizice, miercuri, proiectul a ajuns la votul final din Camera Deputaţilor, unde a fost adoptat. „Adoptarea legii a fost întarziată de nefireştile legături de afaceri dintre bancheri şi politicienii români. Cred că puternica activitate anticorupţie din anii 2014-2015 a influenţat adoptarea legii aşa că trebuie adresate mulţumiri serioase şi DNA. (…) Legea este necesară pentru că, în sfârşit, românul care a semnat contracte cu banca, atunci când nimeni nu l-a învăţat ce înseamnă cu adevărat acest tip de angajament, şi a fost lăsat pradă rechinilor din bănci, acum au o protecţie reală în faţa bancherilor care vor să îi arunce în stradă. Pe de altă parte, relaţia dintre bancher şi client nu cred că se va schimba foarte mult, pentru că bancherii vor continua să prindă în plasa lor mulţi doritori de credite, însă măcar acum aceşti clienţi vor avea o protecţie extrem de eficientă şi o protecţie legală care sperăm că va determina băncile să nu mai considere românii nişte ţinte ce au doar rolul de a a se lăsa exploataţi în interesul propăşirii financiare a băncilor”, a spus Urban, pentru „Replica”.

Potrivit proiectului de lege, cheltuielile în procedura de rambursare sunt prevăzute în planul de rambursare, iar cheltuielile de demarare a acestei proceduri sunt suportate de la bugetul de stat.

Unei persoane care se află sub protecţia Tribunalului i se suspendă executarea silită, nu i se mai acumulează penalităţi şi dobânzi, iar contractele acesteia cu furnizorii de ultilităţi pot continua. Cererea de insolvență se poate depune de către debitor sau de către creditor, numai dacă există o creanță de cel puțin 25.000 lei, iar debitorul dovedește că nu poate să își mai onoreze datoriile la scadență.

Din oficiu împotriva a orice le lezează interesele, băncile comerciale au presat autorităţile să nu adopte acest proiect legislativ, care scapă din ghearele executorilor bancari aproximativ 4,7 milioane de români. În absenţa legii falimentului personal, românii nu beneficiau de dreptul de a fi protejaţi atunci când nu mai pot face faţă datoriilor, deşi posibilitatea există în mai multe state occidentale, precum Marea Britanie, SUA, Franţa, Germania sau mai apropiate de România, Polonia şi Ungaria, în ultima ţară chiar FMI redactând proiectul de lege. De asemenea, împotriva adoptării legii falimentului personal în România au fost de-a lungul timpului atât FMI, cât şi BNR.

De-a lungul acestor cinci ani, susţinătorii proiectului legislativ s-au raliat pe internet, pe pagina de Facebook, intitulată „Susţin Legea Falimentului Personal”, acţiune demarată din Constanţa.

Proiectul adoptat miercuri a fost susținut de 151 de deputați și senatori, printre aceștia numărându-se constănțenii Radu Babușși Ileana Cristina Dumitrache (PSD) și Amet Varol (minorități). Nici un deputat liberal constănțean nu și-a arătat susținerea, în ciuda faptului că prim-vicepreședintele PNL, Andreea Paul, anunțase că partidul este pentru adoptarea legii.

Marius Florian VASILE