Meleşcanu, despre riscurile la Marea Neagră: "Se poate ajunge la conflicte a căror rezolvare este greu de imaginat"

Şeful SIE,

Tensiunile din Ucraina se reflectă în întreg spaţiu geopolitic al Mării Negre. Este o situaţie pe care o vedem cu toţii, însă mai marii politicii ţărilor din regiune pun paie pe foc şi se străduiesc să nu îşi ascundă pesimismul. Aflat la Constanţa, pentru a primi titlul de "doctor honoris causa" al universităţii "Andrei Şaguna", directorul SIE, Teodor Meleşcanu, a prezentat un speech cu un subiect de mare interes public: riscurile de conflicte în zona Mării Negre. Cu alianţa militară NATO şi agreement-ul economic al Uniunii Europene, occidentul a "ocupat" vestul şi sudul Mării Negre. Concurenţa nu lipseşte însă şi, potrivit lui Meleşcanu, există riscul de escaladare a unor conflicte mai vechi.

"În concurenţă, recunoscută, un alt fenomen integrator care are ca obiectiv zona Mării Negre, este reprezentată de Comunitatea Statelor Independente, fosta Uniune Sovietică, inclusiv instrumentul Uniunea Vamală, care cuprinde Rusia, Belarus şi Kazahstan. Avem la nivelul Mării Negre două mari abordări, ambele pornesc de la ideea necesităţii folosirii acestei punţi de legătură între Asia centrală şi Europa, numai că au puncte de vedere diferite. Una este viziunea prin fereastra de la Răsărit, cealaltă este viziunea prin fereastra unde răsare soarele, respectiv viziunea Europei occidentale, a Uniunii Europene, referitoare la extindere, la politica externă a UE. Ne aflăm în mod evident în faţa unei anumite concurenţe, care uneori ajunge să determine chiar conflicte a căror rezolvare este greu de imaginat. De altfel, aş vrea să subliniez un element care rămâne peren în Marea Neagră. Atunci când vorbim de securitate, trebuie să avem în vedere faptul că această zonă a fost dominată de o relaţie de iubire şi ură, love and hate, între două ţări mari, Rusia şi Turcia, o relaţie care a cunoscut forme diverse, dar care a avut întotdeauna ca obiectiv ideea de a păstra un echilibru şi care continuă şi astăzi, în forme moderne. Pe lângă relaţia dintre Rusia şi Turcia, ca principali actori în zona Mării Negre, au apărut şi o serie de actori care erau priviţi ca personaje marginale, cum ar fi România, Bulgaria, Ucraina sau chiar Georgia", a declarat Meleşcanu. Potrivit directorului SIE, în regiune există mai multe instrumente de cooperare. Tocmai multitudinea de formaţiuni ar putea fi o nouă sursă de scepticism pentru viitorul regiunii. "Concomitent, avem Comunitatea Statelor Independente, procesul de cooperare a statelor din sud-estul Europei, avem iniţiativa de cooperare sud-est europeană, avem grupul naval de acţiune comună, una dintre cele mai importante organizaţii care a fost creată la iniţiativa Turciei şi la care ne-am raliat şi noi, cea de cooperare la Marea Neagră. Este un tablou care ilustrează multitudinea de organisme şi structuri. Sigur, existenţa unui număr foarte mare de organisme, poate genera scepticism faţă de evoluţia zonei. Această zonă a fost de foarte multe ori un teatru de război, de mişcare şi emigrare de populaţii, în general de la est spre vest care continuă şi astăzi. Cred că ar trebui să ne gândim şi la optimismul necesar în a aborda aceste probleme sub forma unor oportunităţi pe care zona le conţine, fără să ignorăm factorii de risc, care sunt reali", a mai spus Meleşcanu.

Marea bătălie se dă pentru energie

Apucăturile preşedintelui federaţiei ruse, Vladimir Putin, îi sperie pe toţi liderii occidentali. Discuţiile în acest sens sunt intense, iar Meleşcanu confirmă temerile. "Probabil că lista nu este încheiată, chiar vorbeam cu un coleg din altă ţară, care împărtăşeşte aceeaşi ocupaţie ca şi mine şi spunea "dom-le, întrebarea pe care trebuie să ne-o punem este cine va fi următorul"? Cam acestea sunt temele, e greu să faci estimări, dar, în mod evident, există o evoluţie în zona Mării Negre care face nu doar să avem interese foarte importante de a folosi energia Mării Negre pentru dezvoltare şi cooperare, ci şi interesul de a găsi soluţii la probleme, care oricând pot să ameninţe securitatea zonei în ansamblul ei şi, în acelaşi timp, securitatea ţărilor noastre. Este dificilă găsirea unor soluţii, în condiţiile în care avem conflicte, identitare nesoluţionate, de natură economică, precum şi alte probleme la care putem face referire, ştim cu toţii că este o zonă de emigraţie ilegală, tranzit de droguri, trafic de persoane, tranzit de armament. Este, în mod evident, o zonă care se confruntă la ora actuală cu numeroase probleme", a declarat Meleşcanu. Mare închisă, dar cu o mulţime de probleme, Marea Neagră prezintă o varietate de sisteme politice şi, implicit, economice. De altfel, până şi tranziţia ţărilor din spaţiul ex-sovietic prezintă noi dificultăţi şi, combinată cu terorismul şi crima organizată, rezultă un "butoi cu pulbere"."Instabilitatea politică internă este, din păcate, un element care caracterizează în foarte mare măsură ţările din zonă. În multe din aceste ţări există regimuri mai mult sau mai puţin autoritare, în care problemele economice sunt subordonate deciziilor politice, nu urmează regulile competiţiei, cerere - ofertă şi aşa mai departe. Mai sunt probleme legate de drepturile omului, principii şi valori fundamentale, avem probleme cu calitatea vieţii majorităţii cetăţenilor, vorbesc de asigurarea unei calităţi decente pentru viaţa tuturor cetăţenilor. Avem probleme legate de controlul zonei civile asupra organismelor militare în ţările dimprejurul Mării Negre, controlul politicului asupra militarului. Avem conflicte armate, naţionale, regionale. Câteodată, chiar posesia şi producţia de armament nuclear, chimic, biologic sau bacteriologic. Mai sunt şi problemele culturale, trebuie să avem şi asta în vedere. E un lucru paradoxal, această varietate de conflicte, de abordări, diferenţele reprezintă şi o veritabilă bogăţie şi principala sursă de instabilitate. Care sunt principalele ameninţări la ora actuală din punctul de vedere al securităţii la Marea Neagră? În primul rând, sunt ameninţări specifice, ale tranziţiei de la ordine şi tehnică al unui tip la alt tip de organizare socială, economică, instituţională. Consecinţele dispariţiei bipolarismului de tip război rece şi reconfigurările în curs din spaţiul euroasiatic, delimitare de frontiere, probleme legate de conflicte, ale minorităţilor etnice, cum ar fi Albania, spaţiul ex-iugoslav, Azerbaidjan şi Armenia. Pe lângă aceste ameninţări structurale, avem şi o serie de alte ameninţări care, în mod normal, sunt numite ameninţări asimetrice. Destul de numeroase la Marea Neagră, în primul rând avem câteva arii de terorism activ. Trebuie să recunoaştem acest lucru. Vorbim aici de Caucaz, Cecenia şi alte ţări. E vorba de islamism, Partidul Comunist din Kurdistan în cazul Turciei. Zona este cu potenţial exploziv, de combinare a problemelor terorismului în zonă, cu cele ale crimei organizate, adică spălarea de bani, există o legătură, greu de demonstrat, dar este una reală, între mişcările teroriste şi mişcările de crimă organizată", a susţinut Meleşcanu.

Miza ţărilor riverane este imensă. De fapt, marea bătălie se dă pentru energie, iar şeful SIE denunţă obstrucţionarea la accesul pentru aceste resurse, domeniu în care România este implicată activ, poate chiar, potrivit lui Meleşcanu, mai mult decât alte ţări partenere. "Noi suntem una dintre ţările care au acordat şi acordăm o importanţă deosebită colaborării şi dezvoltării la Marea Neagră. Aş vrea să mă refer la una din priorităţile României, personal, consider că cea mai presantă ameninţare care există la ora actuală în zona Mării Negre, care ar trebui să reprezinte un interes major sau principalul interes pentru alte ţări, este lipsa sau obstrucţionarea accesului la resursele strategice, respectiv crearea de culoare de acces în domeniul energiei", a concluzionat Meleşcanu.

Marius Florian VASILE