MILIARDE pentru reabilitarea zonei costiere! Cum au lucrat olandezii de la Van Oord FĂRĂ AVIZE de la Ministerul Culturii!

Începe runda a doua de lucrări. Dar cu ce nisip?! Marea Neagră e SIT PROTEJAT!

Giganţii Van Oord Dredging and Marine Contractors BV şi Porr Bau Gmbh au gestionat, anii trecuţi, un mega-proiect de reabilitare a zonei costiere de pe litoralul românesc. Proiectul a fost cofinanţat, pe bani grei, din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene prin Programul Operaţional Sectorial „Mediu”, domeniul Major de Intervenţie 2, Axa Prioritară 5 „Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc”.La final, România a câştigat 33 de hectare de plajă, după cum au anunţat, în 2015, chiar olandezii. La Eforie, spre exemplu, înainte de începerea lucrărilor, un sector vizat avea plajă aproape de zero! Una peste alta, lucrările au costat 170.450.084 euro, inclusiv TVA.

Desigur, nu au lipsit momentele tensionate din timpul derulării proiectului, Van Oord fiind acuzat că încalcă legislaţia! Spre exemplu, în 2014, cotidianul „Replica” de Constanţa arăta că Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Constanţa aproba un acord de mediu revizuit pentru lucrările de reabilitare a litoralului românesc.

Se întâmpla la o lună zile după ce tot „Replica” dezvăluia că şantierul marin din largul municipiului Constanţei funcţiona fără autorizaţii valabile de mediu, fapt care risca să pună România în ipostaza de a înapoia Uniunii Europene, din bani publici, cele aproape 100 de milioane de euro primite pentru realizarea acestui proiect. Iar acesta este doar un exemplu dintr-un şir mai lung de acţiuni hei-rup-iste ale firmei contractate să lucreze pentru „salvarea litoralului românesc”.

Începe „partea a doua” a proiectului dedicat reducerii eroziunii costiere

Anul trecut, autorităţile au anunţat că lucrările vor continua, în sensul că urmează „partea a doua de înnisipare şi lărgire a plajelor”. Este vorba despre un proiect descris de Administrația Națională Apele Române ca fiind „cel mai mare de până acum, din țara noastră, dedicat reducerii eroziunii costiere la Marea Neagră”. În acest sens, au fost demarate, în luna octombrie a anului trecut, procedurile. Ele au fost însă oprite, fără prea multe explicaţii, însă reluate ulterior, iar în luna aprilie a anului în curs (2018) au fost depuse mai multe oferte, care se află, şi în momentul de faţă, în evaluare, după cum a declarat directorul ABADL, Hristu Uzun.

Au depus oferte mari companii din lume, între care şi olandezii de la Van Oord (nişte obişnuiţi ai litoralului românesc), Asocierea China Communication Construction Company Ltd (China) – China Road and Bridge Corporation (China) – adică cei care au participat şi la licitaţia pentru noul pod de la Brăila, dar nu numai. Lucrările vizează o suprafață de protecție și reabilitare a 30,54 km de plajă, fiind vizate cinci loturi de plajă. Proiectul are o valoare estimată fără TVA de 707.761.710 lei, iar investiția trebuie finalizată în maximum 36 de luni de la semnarea contractului. Proiectul beneficiază de finanțare nerambursabilă europeană de 601.597.454 lei și fonduri de la bugetul de stat, contribuție proprie a statului roman, în cuantum de 106.164.256 lei.

Sunt vizate cinci loturi de plaje: „Protecția și reabilitarea litoralului românesc al Mării Negre în zona Stăvilarelor Edighiol și Periboina cu o valoare estimată fără TVA de 34.788.580 lei; Protecția și reabilitarea litoralului românesc al Mării Negre, în zona Mamaia cu o valoare estimată fără TVA de 207.094.915 lei; Protecția și reabilitarea litoralului românesc al Mării Negre, în zona Tomis (Casino) cu o valoare estimată fără TVA de 30.252.550 lei; Protecția și reabilitarea litoralului românesc al Mării Negre, în zona Agigea cu o valoare estimată fără TVA de 28.401.380 lei; Protecția si reabilitarea litoralului românesc al Mării Negre, în Eforie cu o valoare estimată fără TVA de 407.224.285 lei”, după cum se arată în documentele celor de la Apele Române.

Olandezii de la Van Oord au lucrat anii trecuţi fără aviz de la Ministerul Culturii!

Există însă o mare problemă! Această problemă a existat şi în prima fază a lucrărilor de stopare a eroziunii costiere, când de lucrare s-au ocupat olandezii de la Van Oord, numai că nimănui nu i-a păsat! S-a lucrat „pe repede înainte”, cu ignorarea unor reglementări legislative care impuneau aviz şi de la Ministerul Culturii! Situaţia este recunoscută şi de către reprezentanţi ai Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea Litoral, dar care arată cu degetul către Agenţia pentru Protecţia Mediului şi către... Consiliul Judeţean, la acea vreme condusă de Nicuşor Constantinescu! Faptul că, anterior, nu a existat aviz de la Ministerul Culturii, a fost confirmat şi de către actualul director al ABADL, Hristu Uzun.

„Da, există situri Natura 2000 în Marea Neagră, de aceea este nevoie şi de documentaţie pentru avize şi de la Ministerul Culturii. Nu ştiu de ce nu au fost solicitate aceste avize pentru lucrările anterioare. Însă acum Ministerul Culturii se implică şi va trebui să se facă demersuri şi pentru aceste avize”, a precizat Uzun. Subliniem că legea care impunea avize şi de la Ministerul Culturii este neschimbată!

Adică, această lege exista şi în momentul în care au fost demarate şi primele lucrări de înnisipare executate de olandezi! În momentul de faţă însă, aceasta este o problemă secundară în comparaţie cu ceea ce urmează! Dacă lucrurile nu se “împiedică” în contestaţii, desemnarea unui câştigător pentru lucrările de reabilitare va avea loc până la finele anului în curs. Din 2019 ar putea începe, aşadar, lucrările. Însă, cu ce nisip?

Marea Neagră, sit arheologic. Extracţia nisipului „se împiedică” în hăţişul legislativ

Firmele care vor câştiga lucrările de înnisipare vor avea nevoie, logic, de materie primă. Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale concesionează perimetre din Marea Neagră pentru extracţia de nisip. Sunt perimetre „de împrumut”, numai că şi acestea fac parte din situl arheologic, iar conform articolului 11 din Legea minelor se interzice extracţia. Este invocată însă o excepţie, însă firmele interesate să extragă nisip trebuie să obţină aviz în acest sens de la Ministerul Culturii, a explicat, pentru "Replica" de Constanţa, arheologul Gabriel Jugănaru.

Iar de aici... un întreg balamuc! Cei care au încercat să obţină aviz, nu au reuşit! Nu mai intrăm în detaliile tehnice, însă pare a fi un cerc vicios, iar dacă reprezentanţii Ministerului Culturii şi cei de la ANRM (dar nu numai) nu se aşează la masa discuţiilor, firmele desemnate să lucreze la reabilitarea costieră nu vor avea cu ce să lucreze! Ar mai fi o soluţie: să procure nisip de la bulgari ori din alte surse. Numai că nisipul ar putea să nu corespundă, tehnic, cu cel necesar pentru lucrarea din zona litoralului românesc.

Fostul şef de la APM ştia că există o problemă

În afară de dilema nisipului (de unde sau cum va fi permisă extracţia lui?), revine şi problema lucrărilor. Adică, şi în cazul înnisipării e nevoie de aviul Ministerului Culturii – aviz LIPSĂ, reamintim, la lucrările anterioare. Este interesant de urmărit cum anume va fi parcurs şi acest „hop”. Şi, la fel de interesant este că, în momentul în care director al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Constanţa era Tudorel Nădrag, acesta era informat, prin intermediul unor documente, că... lipseşte consultarea Ministerului Mediului pe speţa „sit arheologic în Marea Neagră”!

Vom reveni.

Alexandra CUCU