Neptun Deep, cel mai mare proiect de gaze naturale din zona românească a Mării Negre, contestat de ONG-uri
Neptun Deep, cel mai mare proiect de gaze naturale din zona românească a Mării Negre, contestat de ONG-uri
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestOMV Petrom ÅŸi Romgaz au aprobat planul de dezvoltare a zăcămintelor comerciale de gaze naturale Domino ÅŸi Pelican Sud din perimetrul Neptun Deep, acesta urmând să fie depus la AgenÅ£ia NaÅ£ională pentru Resurse Minerale pentru confirmare. Cu toate că toată clasa politică discută despre o viitoare independență energetică pe care o va avea România, iată că lucrurile nu sunt chiar roz, cel puÈ›in pentru habitatele care există atât în Marea Neagră, cât È™i în zona de coastă, viitorul proiect ar urma să se intersecteze cu două Situri Natura 2000, după cum a declarat, pentru Replica, Alin Tănase de la Greenpeace România.
OMV Petrom È™i Romgaz È™i-au anunÈ›at decizia de a dezvolta Neptun Deep, cel mai mare proiect de gaze naturale din zona românească a Mării Negre, ce ar face România independentă din punctul de vedere al energiei. Neptun Deep va furniza un volum total de 100 miliarde metri cubi de gaze. Se estimează că producÈ›ia de gaze naturale va începe în 2027, iar România va deveni cel mai mare producător de gaze din UE.
„Proiectul intersectează două Situri Natura 2000 È™i le afectează într-un mod negativ”
Cu toate că România ar putea deveni independentă din punct de vedere energetic, iată că acest lucru vine cu anumite costuri la pachet. Alin Tănase, un reprezentant de la ONG-ul Greenpeace, a transmis faptul că atât habitatele din mediul acvatic, cât È™i cele din zona costieră vor avea de suferit, fiind È™i un impact asupra sectorului economic: „Vorbim de un impact, atât asupra habitatelor marine cât È™i a economiei din zona de coastă. Și pe zona de coastă sunt habitate care vor fi afectate. Tot proiectul este compus dintr-o parte care se află pe uscat È™i o conductă care traversează platforma Mării Negre, până la platforma de producÈ›ie care este la 160 km. Pe zona de faleză, proiectul intersectează două Situri Natura 2000, care au un grad de protecÈ›ie È™i le afectează într-un mod negativ. Când vorbim de subtraversarea conductei pe zona de plajă È™i faleză, este de aÈ™teptat ca pentru săparea acelui tunel unele nave să ancoreze în acele zone protejate È™i să distrugă stratul de pe fundul mării, în cazul respectiv: să distrugă recifii de acolo È™i habitatele aferente.”
„Pe lângă asta, există È™i un impact pe zona de coastă, unde turiÈ™tii È™i localnicii ar putea fi afectaÈ›i în primul rând de o poluare vizuală. O să apară acolo o staÈ›ie de măsurare a gazelor È™i alte construcÈ›ii. De asemenea zgomot, vibraÈ›ii, vom urmări în continuare È™i vom analiza în detaliu care va fi impactul în final. Proiectul se află încă în fază incipientă, sunt probabil È™i alte pârghii prin care se poate opri proiectul. Am observat că atât Romgaz cât È™i OMV au anunÈ›at că vor continua proiectul, dar trebuie să-È™i obÈ›ină anumite acte: autorizaÈ›ii de construcÈ›ie, acord de mediu È™i aici vom participa la consultări È™i ne vom expune punctul de vedere. Este greu să vorbim de pierderea unor specii, dar cu siguranță vor fi afectate habitatele de hrănire, locurile în care trăiesc, vor fi nevoiÈ›i peÈ™tii È™i mamiferele, precum delfinii, să îÈ™i caute alte zone. Din păcate, È™tim că Marea Neagră este supusă unor presiuni destul de mari, de la război, mine marine, poluarea cu combustibil a navelor, barajul distrus în Ucraina are un impact asupra Mării Negre. Acest proiect vine ca o presiune suplimentară aspra mediilor din Marea Neagră.”, a conchis Alin Tănase, campaigner pentru Climă È™i Energie, Greenpeace România.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News