NIMENI nu se ocupă de conservarea Cazinoului, la această oră! Acoperişul stă să cadă şi nu mai este racordat la ENEL!

Cazinoul este lăsat să se degradeze de la o zi la alta, fără ca vreo instituție să ia cea mai mică măsură pentru conservarea lui, până în momentul în care vor începe reparațiile! Aceasta este una dintre concluziile care pot fi trase după dezbaterea publică desfășurată de Asociația ARCHE, miercuri, 17 ianuarie, la care au participat reprezentanți de la Compania Națională de Investiții, Primăria Constanța, Institutul Național al Patrimoniului și Ministerul Culturii.

Organizația nonguvernamentală bucureșteană ARCHÉ, ce are în portofoliu implicarea în mai multe proiecte culturale din țara noastră, și-a îndreptat interesul și spre clădirea emblemă a Constanței, Cazinoul „uitat” în paragină pe faleza municipiului de la malul mării. Astfel, Asociația ARCHÉ a propus organizației Europa Nostra includerea Cazinoului din Constanța pe lista celor șapte monumente istorice periclitate din Europa. Până în acest moment, Cazinoul a ajuns în „lista scurtă” de 12 potențiale candidate pentru respectiva listă, urmând ca decizia finală să se ia pe 15 martie a.c..

Ce va însemna pentru Cazino includerea pe respectiva listă?

„Realizarea unui raport de la persoane cu o înaltă pregătire profesională”, a punctat Ștefan Bâlici, directorul general al Institutului Național de Patrimoniu, care a adăugat că includerea pe lista celor șapte cele mai periclitate monumente istorice din Europa, realizată de Europa Nostra, nu va însemna neapărat găsirea unei surse de finanțare pentru realibitarea clădirii- emblemă, dar ar putea oferi o posibilitate în acest sens!

Una dintre principalele concluzii după dezbaterea de astăzi vizează conservarea Cazinoului până la demararea lucrărilor de reabilitare. Conservarea necesară, având în vedere că deja au trecut câțiva ani de când Compania Națională de Investiții se străduiește să contracteze o firmă pentru demararea reabilitării și tot nu reușește din cauza interminabilelor contestații la licitații și, foarte probabil, vor mai trece câțiva ani până la demararea lucrărilor.

Surpriză! Nimeni nu se ocupă de această conservare!

În cadrul dezbaterii, reprezentanții Companiei Naționale de Investiții au arătat că sunt responsabili de Cazino doar pe perioada executării lucrărilor de reabilitare. „Trebuia o temă de proiectare și un protocol care să spună clar cine este abilitat să se ocupe de conservare. De cinci sau șase ani, Cazinoul se degradează pe timp ce trece. Costul reabilitării nu mai este de șapte milioane de euro, anul acesta poate este dublu sau triplu. CNI-ul spune că trebuie făcut din nou licitație. Dar trebuie urgent și conservare! Trebuie să fie dați afară porumbeii, trebuie să se pună osb-uri în geamuri.

Astăzi, am fost într-un tur al Cazinoului. Structura încă rezistă. Dar riscă să rămână numai structuri, pentru că finisajele, atât cele exterioare și interioare, sunt făcute praf și se degradează pe timp ce trece. Instalațiile, de apa, de canal, toate, sunt terminate. Nici măcar nu mai este racordat la rețeaua de energie electrică, pentru a putea fi încălzit”, a subliniat Radu Cornescu, reprezentantul Ordinului Arhitecților din România, filiala Constanța.

Astfel, principala problemă care se pune, la această oră, până la realizarea de rapoarte ale unor experți europeni sau până la demararea unor noi licitații fără sfârșit, este cine se preocupă de conservarea Cazinoului.

„Nu le-a păsat. Ei spun că nu sunt abilitați decât pe perioada executării Cazinoului. Ei fac licitații, contestații. Sunt niște funcționari, care de mai sus ar trebui făcut ceva. Eu am pus inclusiv problema parlamentarilor, ce fac, ei unde sunt, pentru că este vorba despre CV-ul Constanței, iar ei stau nepăsători. Se reia licitația, dar trebuie făcută o temă și protocolul făcut la sânge pentru că ei trebuie să conserve neapărat pentru perioada care durează proiecția și execuția. Nu să o lălăie și să arunce pisica de la unul la altul”, a mai subliniat arhitectul Radu Cornescu.

„Principala amenințare pentru Cazinou o reprezintă coroziunea și ruginirea elementelor metalice structurale, în special cele descoperite, expuse intemperiilor. Elementele de lemn sunt, de asemenea, puternic afectate de umiditatea salină. În plus, mucegaiul, umezeala și procesul de îngheț-dezgheț accelerează degradarea tuturor elementelor, de la tencuială la valoroase elemente decorative. Vânturile și furtunile au distrus majoritatea ferestrelor fațadei dinspre mare, permițând ploii, zăpezii, păsărilor și animalelor să pătrundă înăuntru. Tot acest proces de degradare duce spre prăbușirea acoperișului”, arată și reprezentanții Asociației ARCHÉ.

Cele 12 situri avute în vedere de Europa Nostra

De menționat că cele 12 situri avute în vedere de Europa Nostra, la acest moment, sunt: Centrul istoric din Gjirokastra, Albania; Bisericile post-bizantine din Moscopole și Vithkuq, Albania; Centrul istoric din Viena, Austria; Uzina de prelucrare a cărbunelui din Beringen, Belgia; Monumentul Buzludja, Bulgaria; Rețeaua de teleferice din Chiatura, Georgia; Mănăstirile și schitul David Gareji, Georgia; Castelul Sammezzano, Toscana, Italia; Cazinoul din Constanța, România (nominalizat de Asociația ARCHÉ); Siturile de artă preistorică din provincia Cadiz, Spania; Orfelinatul grec Prinkipo, Insula Prinților, Turcia; și Fabrica de gheață Grimsby, Marea Britanie. Unele dintre aceste situri se află în pericol din cauza neglijării sau a planificării necorespunzătoare, altele din cauza lipsei de resurse sau de profesionalism în exploatare. Lista finală cu “Cele mai periclitate 7 situri” va fi comunicată pe 15 martie.

Florentina BOZÎNTAN