"Nu putem intra in magazinele de vise pentru ca nu le reclama nimeni"

Seful Comisariatului pentru Protectia Consumatorilor, Dionisie Culetu:

Peste 2.800 de de reclamaţii şi sesizări au fost înregistrate, în primele 10 luni ale acestui an la Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor (CJPC) Constanţa. Într-un interviu acordat cotidianului "Replica", comisarul şef al Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor, Dionisie Culeţu, a vorbit despre problemele reclamate de consumatori, care se referă, în general, la contractele de credit încheiate cu băncile comerciale, calitatea lucrărilor de reabilitare termică a locuinţelor, serviciile de furnizare a energiei electrice, precum şi serviciile de telefonie fixă oferite consumatorilor.

Replica: Domnule Comisar şef al Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor, având în vedere că magazinele de vise au făcut mai multe victime şi printre consumatorii constănţeni, ce acţiuni aţi întreprins în legătură cu activitatea acestora?

Dionisie Culeţu: Referitor la magazinele de vise, normativele legislative la ora actuală nu ne dau prea mare competenţă, decât în ceea ce priveşte informarea consumatorului. Ştiu că a apărut o tematică la nivelul Poliţiei prin care trebuia să se facă nişte controale mixte, împreună cu celelalte instituţii de control din judeţul Constanţa. Ne-au anunţat şi pe noi, Protecţia Consumatorilor. Urma să ne dea un grafic, dar nu au mai luat legătura cu noi. Aşteptăm, pentru că noi chiar ne dorim să intrăm pe această temă. Acum aşteptăm tematica naţională, care urmează să ne cuprindă şi pe noi. La ora actuală, pe legislaţia existentă, noi nu putem sista activitatea acestor magazine de vise. În schimb, putem intra în ele pe baza reclamaţiilor. Dar, din păcate, nu am primit astfel de reclamaţii de la consumatorii constănţeni.

"Am avut sute de reclamaţii pe Ordonanţa de Urgenţă 50/2010, adică pe bănci"

Rep.: Câte reclamaţii sunt depuse săptămânal la Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor. Dacă s-ar face un top al celor mai frecvente plângeri care ar fi acesta?

D.C.: Numărul de reclamaţii este destul de mare, ceea ce e un lucru şi bun, şi rău. E rău pentru că sunt mulţi consumatori nemulţumiţi în judeţul nostru. În acelaşi timp, putem justifica acest aspect şi prin faptul că lumea are încredere în instituţia noastră, care le rezolvă problemele. Ca medie avem, zilnic, între 15 şi 20 de reclamaţii. Am avut sute de reclamaţii pe Ordonanţa de Urgenţă 50/2010, adică pe bănci. În top rămân şi furnizorii serviciilor de internet, cablu şi telefonie.

Rep.: Ce trebuie să ştie constănţenii despre alinierea comisioanelor practicate de bănci la cerinţele Ordonanţei de Urgenţă 50/2010?

D.C.: Ordonanţa 50 vine să limiteze foarte clar numărul de comisioane pe care trebuie să le treacă băncile în contractele de credit, care le au cu consumatorii de servicii financiare. Acestea sunt în număr de trei-patru. Din totalul de comisioane aplicate, s-a scos comisionul de risc, iar comisionul pentru analiza efectivă de evaluare a solicitării de credit se plăteşte doar în condiţiile în care creditul se acordă.

Amenzi de peste 1,5 milioane de lei, în noiembrie, în cazul băncilor

Rep.: Câte reclamaţii s-au înregistrat pe această problemă la Comisariat?

Dionisie Culeţu: Pe bănci sunt peste 600 de reclamaţii, dintre care 95% au fost pe Ordonanţa 50. Ele au fost cercetate, s-au încheiat destule documente pe bănci. Ceea ce pot să vă spun că, pe luna octombrie, au fost încheiate 100 de procese verbale de constatare şi contravenţie cu amenzi în valoare de peste 1,5 milioane de lei, iar pe luna noiembrie, tot pe problema băncilor, au fost aplicate amenzi de aproape 2 milioane de lei, pe OU 50, şi pe Legea 363. În marea lor majoritate, pot să spun că 99% au fost plângeri întemeiate.

Rep.: Măsurile luate au fost doar aplicarea amenzilor, nu aţi sistat activitatea vreunei bănci?

D.C.: Conform procedurii, se sancţionează prin amenzi, apoi se aplică şi măsuri pentru a intra în normalitate. La aceste măsuri se dă un termen, după care se verifică dacă aceste măsuri au fost îndeplinite. În cazul în care nu au fost îndeplinite, se sancţionează banca sau se dă acel termen de punere în aplicare pentru toţi consumatorii pe aceeaşi speţă de reclamaţie, de 90 de zile, astfel încât banca să ajusteze toate actele adiţionale la creditele respective. Noi nu am ajuns în situaţia de a sista activitatea vreunei bănci, deoarece trebuie să fim cu picioarele pe pământ, în sensul că băncile sunt un motor al economiei. Într-o bancă noi intrăm doar pe protecţia consumatorului, adică pe partea tehnică de funcţionare a unei bănci. Mulţi se întreabă ce caută ANPC (Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului - n.r.) în bănci. Nu, nu ne băgăm în bănci. ANPC urmăreşte să aducă o egalitate între consumator şi bancă. Nu aşa cum a fost până acum: banca avea o poziţie dictatorială faţă de consumator şi se comporta de parcă îi făcea un serviciu consumatorului, dacă îi dădea un credit. Noi vrem să apărăm consumatorul în relaţia cu banca. În rest, nu ne interesează ce face banca în interior.

Rep.: De la începutul anului până la ora actuală, câte controale au fost efectuate? Care sunt deficienţele constatate la agenţii economici?

D.C.: În primele zece luni ale anului au fost efectuate peste 3.600 de controale. De asemenea, constănţenii au depus 2.800 de reclamaţii la adresa agenţilor economici. Au fost aplicate amenzi în valoare de 5 milioane 400 de mii de lei. Acesta este un record apărut din cauza băncilor, nu doar în judeţul nostru, dar în toată ţara. Doar datorită reclamaţiilor şi a nerespectării Ordonanţei 50 au fost aplicate 3 milioane 500 de mii de lei. Dacă anul trecut valoarea tuturor amenzilor a ajuns la 2 milioane de lei, anul acesta s-a dublat. Este un lucru bun ca şi buget. De asemenea, acest lucru sugerează că cetăţeanul român ca şi consumator a început să-şi cunoască drepturile şi să aibă încredere şi în instituţia noastră. Important este ca noi să ne facem datoria astfel încât consumatorul să plece liniştit. În acelaşi timp nu sunt nici absurzi să intrăm peste un operator economic dacă consumatorul nu are dreptate. Săptămâna aceasta, spre exemplu, am avut o tematică de control, în care nu am mers pe ideea de a amenda, dar de a consilia operatorul economic.

Repl.: Pe lângă amenzi, aţi dispus şi sistarea activităţii unor agenţi economici?

D.C.: Dacă se impune acest lucru, putem sista activitatea agenţilor economici, pentru o perioadă de timp: de la şase luni la un an, în funcţie de gravitatea faptei, de frecvenţa abaterilor. Când un agent economic devine recidivist este normal să-i fie sistată activitatea. Anul acesta nu am avut agenţi economici cărora le-a fost închisă afacerea. Pot să spun că sistarea activităţii se făcea la acei operatori economici care au desfăşurat activităţi cu produse alimentare. Dar acum, din totalul de reclamaţii, ponderea nu o deţin cei cu produse alimentare, dar cei cu servicii şi produse nealimentare. La ora actuală, pe produse alimentare avem 20% de reclamaţii faţă de 30% câte erau anul trecut. Alimentele se prezintă tot mai bine, iar producătorii au grijă de aspectul şi calitatea acestora. Nu spun că nu există probleme, dar acestea au scăzut.

Culeţu crede că lui Bohuţ, comisarul şpăgar, i-a fost fabricat dosarul

Rep.: Inspectorii de la CJPC pot fi corupţi? Cum trataţi eventualele cazuri de corupţie din instituţia pe care o conduceţi?

D.C.: Este un subiect destul de delicat. Am avut un singur caz anul trecut, când s-a încercat un flagrant la un comisar de-al nostru (n.r. - Bogdan Bohuţ). Acest comisar este în instanţă. Eu am rămas la ideea că acelei persoane i s-a fabricat flagrantul, dar instanţa îşi va spune cuvântul. Este păcat să se întâmple acest lucru la tinerii comisari, dar în fiecare zi, la fiecare şedinţă, stau de vorbă cu echipa de comisari şi atrag atenţia asupra acestui aspect: a nu ne face din meseria noastră de control o tarabă, a nu pretinde diverse venituri ilicite din partea unor operatori economici. Mai ales că toţi operatorii o duc din ce în ce mai greu. Tot din această cauză nu intrăm dur în aceşti oameni şi evaluăm activitatea economică în balanţă cu deficienţele pe care le găsim la momentul respectiv în unitate.

Rep.: Care sunt obiectivele dvs. pentru 2011?

D.C.: Pentru 2011 obiectivele sunt creşterea profesionalismului comisarilor de a-şi efectua meseria, mai ales că ei lucrează în cadrul limitelor date de sarcinile de serviciu ale unui funcţionar public. Pe lângă creşterea calităţii serviciilor de control, trebuie să crească şi nivelul de consiliere, adică de a învăţa operatorul economic să ştie să-şi pună marfa în valoare. De asemenea, nu în ultimul rând punem accent şi pe educarea consumatorului.

Rep.: Credeţi că toţi comisarii din cadrul CJPC trebuie să aibă statut de funcţionar public special, adică să deţină arme atunci când merg în controale?

D.C.: Nu ştiu dacă e bine acest lucru. Cel puţin până acum nu am avut cazuri ca operatorii să fie duri şi recalcitranţi în timpul controalelor, încât comisarul de pună mâna pe armă. Sunt instituţii specializate ca Poliţia, Jandarmeria, care ne pot însoţi în anumite controale. Eu nu văd un lucru necesar în aceste măsuri speciale.