Portul are planificate investiţii de 1 miliard de euro: insulă artificală, pod suspendat, parc eolian

Valeriu Ionescu, directorul general CN APM, despre presiunile politice făcute asupra sa: "Trăim în România şi asta ne ocupă tot timpul"

Un interviu prin e-mail (deşi e impropriu spus interviu, pentru că nu e nici o vedere reciprocă a "combatanţilor") are şi părţile sale bune. Într-adevăr, nu ai nici o siguranţă că răspunsurile la întrebările tale vin chiar de la destinatarul lor, nu poţi să-ţi dai seama cu ce fel de om vorbeşti, pentru că nu-l ai în faţă ca să-l "citeşti" şi nu obţii informaţia pe care o vrei tu, ci pe aceea care ţi-o dă el. În schimb, datele sunt mult mai precise şi mai bogate, pentru că dispare tentaţia de a divaga, inerentă unui inter-view classic. Aşa e şi în cazul directorului general al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa, Valeriu Nicolae Ionescu. Din oarece motive, a declinat invitaţia noastră pentru realizarea unui interviu, asigurându-ne că o corespondenţă pe e-mail ar fi mult mai utilă. Rezultatul de mai jos confirmă alegaţia de la început: informaţia abundă, dar nu ştim cum e acel Ionescu de la care am primit răspunsurile solicitate. Am aflat, în schimb, că e de acord cu privatizarea portului doar într-o anumită formă, că Primăria Constanţa a încasat, în ultimii doi ani, dividende de 2,4 milioane de euro de la compania portuară şi că valoarea proiectelor în derulare sau planificate se apropie de 1 miliard de euro. Singurele detalii care ne confirmă că am primit, totuşi, răspunsurile de la un om şi nu de la o bază de date, sunt orgoliul expus de Ionescu în răspunsul la întrebarea dacă acesta e cel mai important post ocupat de el până acum şi, mai ales, eschiva cu subînţeles evident la întrebarea dacă au existat presiuni politice asupra lui.

Reporter: Consideraţi oportună trecerea companiei portuare sub controlul autorităţilor locale? Sunteţi de acord cu acest lucru?

Valeriu Nicolae Ionescu: Trebuie clarificat că nu este vorba despre "trecerea companiei portuare sub un alt control", ci despre o "privatizare a companiei de administrare a domeniului statului". Terenul şi acvatoriul portuar reprezintă proprietate publică a Statului ce nu poate fi înstrăinată. Prin această operaţie, se doreşte modificarea componenţei acţionariatului companiei care administrează acest teren, în scopul echilibrării intereselor locale, centrale şi ale mediului privat. PE ACEASTĂ strategie de privatizare o consider oportună.

Rep.: Câţi bani a încasat Primăria Constanţa de la Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA în 2013? Dar în ceilalţi ani, de când a devenit acţionar al CN APM?

V.N.I.: În 2010, CN "APM" SA Constanţa nu a distribuit dividende, nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute în contractul de împrumut încheiat cu BERD, în conformitate cu prevederile Legii nr. 507/2004 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.94/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare. În 2011, dividendele distribuite Consiliului Local al Municipiului Constanţa, ca acţionar cu 20% din acţiuni la CN "APM" SA Constanţa, au fost de 1,5 milioane euro. În 2012 - 1,2 milioane euro, iar în 2013 valoarea dividendelor este estimată tot la 1,2 milioane euro. De menţionat că procentul de distribuire al dividendelor a fost micşorat pentru 2013 faţă de 2012.

Rep.: Care este stadiul proiectelor aflate în derulare, precum digul de larg, realizarea master planului etc? Ce alte proiecte intenţionaţi să promovaţi, ca manager al CN APM? Este insula artificială un astfel de proiect, pe care îl aveţi în vedere şi în ce ar consta acesta?

V.N.I.: Toate proiectele pe care le derulăm sunt implementate în colaborare cu Ministerul Transporturilor, care reprezintă interesul Statului (proprietarul asupra terenului), decizia finală aparţinându-le. CN "APM" SA Constanţa propune obiectivele de investiţii, MT alegându-le în funcţie de priorităţi şi de politicile de transport adaptate la nivel naţional. Compania Naţională "Administraţia Porturilor Maritime" SA Constanţa are în derulare proiecte majore de investiţii, a căror valoare depăşeşte 175 milioane euro. În acest an a început elaborarea Master Planului Portului Constanţa, de către un consorţiu format din asocierea SC Ernst & Young SRL - Inros Lackner AG. Noul Master Plan va sta la baza strategiei de dezvoltare a Portului Constanţa în perioada 2013-2040, precum şi a deciziilor privind planificarea optimă a investiţiilor, abordate într-o viziune globală, armonizată, a proiectelor şi zonelor sale de dezvoltare, astfel încât portul să fie apt să servească deopotrivă cerinţele naţionale, dar şi pe cele ale hinterlandului său. Valoarea proiectului "Master Plan" este de 2 milioane euro. Proiectul este finanţat prin "Programul Operaţional Sectorial în Transporturi" (POS-T 2007-2013) din fonduri structurale ale Uniunii Europene şi de la bugetul statului. Digul de larg din Portul Constanţa va fi finalizat, extinzând astfel cu încă 1.050 metri digul existent. În prezent, lucrările de execuţie sunt în derulare, având ca termen 23 de luni, cu finalizare în februarie 2015. Executantul lucrării este compania olandeză Van Oord Dredging and Marine Contractors, iar consultantul de supervizare, Haskoning DHV BV. Finanţarea este din fonduri structurale (85%) şi de la bugetul de stat (15%). În iunie 2014 se va finaliza construcţia podului rutier peste Canalul Dunăre - Marea Neagră, finanţată prin Programul Operaţional Sectorial Transport 2007-2013 şi de la bugetul de stat. Podul rutier la km 0+540 al Canalului Dunăre - Marea Neagră are o structură de tip pod hobanat şi va fi cel mai mare de acest gen din România. La aceasta se adaugă şi edificarea bretelei rutiere: de la ieşirea de sud a podului până la DN 39 (în Agigea). Dezvoltarea capacităţii feroviare în zona fluvio-maritimă a Portului Constanţa, finanţată prin "Programul Operaţional Sectorial în Transporturi 2007 - 2013" din fonduri structurale ale UE şi de la bugetul statului. Proiectul constă în realizarea unui complex feroviar sistematizat în sectorul fluvio-maritim al Portului Constanţa, care să asigure servirea optimă şi unitară a actualilor şi viitorilor operatori portuari. Termenul de finalizare asumat de constructor este stabilit pentru iunie 2014. În prima etapă se vor executa liniile de căi ferate care deservesc actualii operatori, pe baza previziunilor de trafic până în anul 2020. În 2014 se va finaliza investiţia "Extinderea spre sud a danei de gabare din Portul Constanţa". Proiectul răspunde cererii de realizare a unei noi capacităţi de preluare a traficului, posibilitatea de a fi acostate nave de mare capacitate în deplină siguranţă şi sporirea traficului derulat în zonă. Proiecte propuse pentru perioada 2014 - 2020:

Program Operaţional Infrastructura Mare (continuarea POS-T):

a. Drum suspendat Poarta 8 - Insula: drumul suspendat include şi un pod peste canalul de legătură în Portul Constanţa capabil să accepte şi nave maritimo-fluviale cu gabarit până la 18 m; valoare estimată 32 milioane euro;

b. Consolidarea, stabilizarea şi amenajarea zonelor adiacente portului maritim Constanţa aflate în administrarea CN "APM" SA Constanţa; 16 milioane euro;

c. Extinderea la 4 benzi a drumului dintre Poarta 7 şi joncţiunea podului rutier la km 0+540 a Canalului Dunăre - Marea Neagră cu drumul dintre Porţile 8 şi 9, spre zona de nord a portului Constanţa, 18,5 milioane euro;

d. Exinderea la 4 benzi de circulaţie a drumului existent între porţile 10 şi 10 bis şi sistematizarea zonei din spatele Porţii 10, valoare estimată 4,1 milioane euro;

e. Modernizarea Portului Constanţa - dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de apă şi canalizare, 26 milioane euro;

f. Modernizarea infrastructurii de distribuţie a energiei electrice în Portul Constanţa, 24 milioane euro;

g. Realizarea unui cheu şi a unei dane la gura de acces a Canalului Dunăre - Marea Neagră, 15 milioane euro;

h. Dublarea pasajului denivelat peste calea ferată în zona de sud a Portului Constanţa, 6 milioane euro;

i. Digul de sud al Portului Turistic Tomis pentru amenajarea gurii de acces, 4,7 milioane euro;

j. Finalizarea terminalului de barje în zona fluvio-maritimă, 38 milioane euro;

k. Asigurarea de nave specializate: 4 nave de depoluare şi 2 nave de colectare, o navă de dragaj şi una de pompieri;

l. Sistem IT pentru automatizare şi schimb de date în mediul portuar (administraţie - autorităţi - operatori), valoare estimată 3,8 milioane euro;

m. Creşterea eficienţei energetice, 20 milioane euro;

n. Parc eolian maritim cu o putere instalată de cca. 30-40 Mw, cu o valoare estimată între 40 şi 60 milioane euro.

Prin programul de finanţare CEF 2014 - 2020 :

a. Dezvoltarea unui terminal de LNG în portul Constanţa, valoare estimată 180 milioane euro;

b. Dezvoltarea infrastructurii MOL3 Sud, între 90 şi 120 milioane euro;

c. Dezvoltarea infrastructurii MOL4 Sud, 150 milioane euro;

d. Dezvoltarea insulei artificiale, 250 milioane euro;

e. Dezvoltarea GIS (biblioteca digitală geospaţială) a domeniului portuar şi aplicaţiile necesare pentru asigurarea suportului decizional bazat pe date geografice.

f. Dezvoltarea sistemului informatic pentru asigurarea serviciilor de schimb de date în format standardizat.

În ceea ce priveşte insula artificială, aceasta poate fi dezvoltată în etape. Ca în cazul altor proiecte enumerate mai sus, explorăm şi posibilitatea de investiţii alături de companii private.

Ionescu: "Am deţinut funcţii mai importante decât cea de director la CN APM"

Rep.: Este funcţia aceasta, de manager al CN APM, cea mai importantă de până acum, pentru dumneavoastră?

V.N.I.: Nu. Am deţinut funcţii mai importante pentru mine sau pentru patronii companiilor la care am lucrat: Director regional al "AIG New Europe Fund I" (un fond de Private Equity care a investit cca. 95 milioane USD în România şi Bulgaria cu un rezultat de cca. 350 milioane la exit). De asemenea, am fost co-fondator şi vicepreşedinte executiv al "Focus Sat Romania" S.A. (servicii de televiziune prin satelit), o investiţie cu parteneri privaţi, pe care ulterior am vândut-o.

Rep.: Va fi anul 2014 mai bun decât 2013, ca performanţe economice?

V.N.I.: Da. Dacă în 2013, profitul brut din activitatea de bază înainte de impozitare a crescut cu 50%, în 2014 ne aşteptăm să continuăm dinamica de creşterea acestuia, cu toate că este posibil ca această creştere să fie mai mică. Estimăm însă o dinamică de creştere similară cu 2013 în cazul traficului de mărfuri (circa 9%).

Rep.: V-aţi confruntat, ca administrator şi director general al CN APM, cu intervenţii politice? Vi s-a cerut să faceţi sau să nu faceţi ceva, să angajaţi pe cineva etc.?

V.N.I.: "Trăim în România şi asta ne ocupă tot timpul".

Rep.: Ce angajări s-au făcut în mandatul dumneavoastră, în privinţa personalului de birou (consilieri, asistenţi etc)? Câţi angajaţi are acum CN APM? Care este politica de personal: se vor face angajări sau, dimpotrivă, este nevoie de disponibilizări?

V.N.I.: În conformitate cu Bugetul de Venituri şi Cheltuieli pe anii 2011 - 2014, numărul mediu de angajaţi a fost: 2011: 1.072; 2012: 950; 2013: 931; 2014: 931. Politica noastră de personal este de a promova angajaţi din interiorul companiei. Nu se vor face disponibilizări.

Rep.: Care este stadiul litigiului cu cei de la Consiliul Concurenţei în privinţa serviciilor de pilotaj şi remorcaj? Este posibil ca portul să ajungă să plătească amenda de 10% din cifra sa de afaceri? Cât costă serviciile casei de avocaţi care vă reprezintă interesele în acest conflict cu cei de la Consiliul Concurenţei?

V.N.I.: CN "APM" SA Constanţa nu are nici un litigiu cu Consiliul Concurenţei. În anul 2012, ni s-au solicitat date de către Consiliul Concurenţei pe această temă, informaţii pe care le-am furnizat în termen legal.

Cristian ANTON