Rusaliile şi Sânzienele cad anul acesta în aceeaşi zi

Sărbătoare mare

Creştinii ortodocşi au şansa de a se bucura anul acesta de o dublă sărbătoare. Coincidenţa a făcut ca luni, 24 iunie, Rusaliile să cadă în aceeaşi zi cu sărbătorirea Nopţii Sânzienelor. Rusaliile, denumite astfel după cuvântul latinesc rosalia, cunoscute şi drept Pogorârea Sfântului Duh, reprezintă o sărbătoare creştină importantă, prăznuită întotdeauna duminica, la 50 de zile după Paşti. De Rusalii este comemorată coborârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Iisus din Nazaret. Potrivit scrierilor Noului Testament, acest eveniment a avut loc în ziua rusaliilor evreieşti (Şauvot), la 50 de zile de la învierea lui Iisus din Nazaret. De aceea sărbătoarea creştină mai poartă denumirea de Cinzecime. În Vechiul Testament, Rusaliile sunt, la început, o sărbătoare agricolă de bucurie a evreilor, în care se oferă pârgă din roadele pământului, numită şi "Sărbătoarea săptămânilor" Şauvot . Mai târziu, ajunge o aniversare a Legământului, care fusese încheiat la 50 de zile de la ieşirea din Egipt. Şi Rusaliile creştine au legătură cu Legământul, fiind o sărbătoare a încheierii lăuntrice a Noului Legământ al harului şi iubirii, prin coborârea Sfântului Duh. Rusaliile reprezintă şi consacrarea solemnă a Bisericii întemeiate de Iisus Hristos. Duhul Sfânt nu este dăruit numai Bisericii în ansamblu, ci şi fiecărui creştin în parte, cu darurile sale. Minunea Rusaliilor de la Ierusalim se continuă în Biserică, aducând rod în taina Sfântului Mir. De aceea, Rusaliile sunt şi o sărbătoare de mulţumire pentru harul Mirului. Se spune că Duhul Sfânt a coborât asupra Apostolilor în chip de "limbi de foc", iar aceştia s-au făcut înţeleşi de mulţime, vorbind aceeaşi limbă, indiferent de regiunea din care proveneau. "Limbile de foc" sunt asemuite în credinţa populară cu frunzele de nuc, de aceea credincioşii poartă o ramură de nuc cu ei la biserică în această zi importantă. A doua sărbătoare foarte importantă este cea a Sânzienelor. În fiecare an, pe 24 iunie, românii marchează sărbătoarea Sânzienelor. Noaptea ce precede această zi se crede că este magică. Minunile sunt posibile, forţele benefice, dar şi cele negative ajung la apogeu. Legendele spun că Sânzienele sunt nişte fete foarte frumoase, care trăiesc prin păduri sau pe câmpii. Ele se prind în horă şi "dau puteri" deosebite florilor şi buruienilor, acestea devenind plante de leac, bune la toate bolile. În popor se crede că în noaptea Sânzienelor zânele zboară prin aer sau umblă pe pământ. Ele cântă şi împart rod holdelor, femeilor căsătorite, înmulţesc păsările şi animalele, tămăduiesc bolnavii, apără semănăturile de grindină. Dacă oamenii nu le sărbătoresc cum se cuvine, ele se supără, devenind surate bune cu înrăitele Iele. Sânzienele se răzbună pe femeile care nu ţin sărbătoarea de pe 24 iunie, pocindu-le gura. Nici bărbaţii nu scapă uşor. Pe cei care au jurat strâmb vreodată, sau au făcut alt rău, îi aşteaptă pedepse îngrozitoare, despre Sânziene ştiindu-se că sunt mari iubitoare de dreptate.

Marieta ŞTEFAN