Simulare într-un laborator hiperbar: scafandri constănţeni, antrenaţi ca astronauţii

Cei mai buni

Patru scafandri de mare adâncime au coborât în "adâncuri", cu scopul de a se antrena, acţiune ce s-a întins pe mai multe zile. Scufundarea simulată, la o adâncime mai mare de 60 de metri, a avut loc la Centrul de Scafandri, în laboratorul hiperbar. Cei patru constănţeni, a căror meserie implică astfel de "experienţe", se află în laboratorul hiperbar de patru zile, urmând să iasă la "suprafaţă" vineri, după 5 zile, joi aflându-se la stadiul de decompresie, adică procesul de ieşire din adâncuri, pentru a reveni la o presiune şi atmosferă normală. Atent supravegheaţi şi monitorizaţi, acţiunea de faţă este foarte importantă pentru scafandrii noştri, numită în termini specifici "saturaţie", ceea ce presupune antrenarea oamenilor, dar şi formarea deprinderilor.

"Noi respirăm un gaz, la o presiune atmosferică 1. La 10 metri, presiunea va fi de două ori mai mare şi atunci cantitatea de gaz dizolvată în organism va fi de două ori mai mare. La 50 de metri va fi de 6 ori mai mare. În momentul când revii către suprafaţă, această bulă evoluează şi poate bloca vasele de sânge, care pot fi la nivel articular sau cerebral, iar atunci accidentele sunt grave", a declarat, Emil Avram, inginer specialist la Laboratorul Hiperbar. "Posibilităţile deosebite ale acestui real Centru de Excelenţă al Forţelor Navale din zona Mării Negre. Spun asta pentru că, de doi ani, Statele Unite conduc exerciţii cu scafandri de mare adâncime în zona Mării Negre şi anul acesta a fost al doilea exerciţiu cu scafandri din şase ţări participante", a spus Vergil Moraru, comandantul Centrul de Scafandri. Laboratorul unde are loc "antrenamentul" a fost creat în anii 1980 şi se poate bucura de un renume creat şi peste ocean. "Toată activitatea este similară cu pregătirea cosmonauţilor. Aproape după 8 ani, un scafandru poate deveni de mare adâncime, performant, care să poată lucra fără probleme la adâncimi mai mari de 70, 80, 90, 120 de metri. În barocameră sunt 4 scafandri, iar pregătirea lor costă foarte mult. Este vorba de civili şi militari, din cadrul structurilor Ministerului Apărării Naţionale. Acest laborator, creat în anii 1980, cu tehnologie franceză, s-a perfecţionat de-a lungul timpului, s-au pus sisteme noi, iar în 1984 s-a realizat performanţa de 501 metri", a spus Vergil Moraru, comandantul Centrul de Scafandri. Revenind la cei patru constănţeni, Constantin Grosu, Marian Duţescu, Laurenţiu Drăgoi şi Mihai Stănescu, putem spune că sunt adevăraţi eroi, având în vedere la riscurile pe care le implică meseriile ce şi le-au ales. În plus, pe lângă persoanele principale ale simulării, în spate se află o adevărată echipă, menită să monitorizeze atent acţiunea, 24 de ore din 24. Dacă noi respirăm aer, la adâncimile mari se folosesc amestecuri sintetice,. "Avem 3 scafandri de mare adâncime şi un scafandru cu mare experienţă. Fac scufundări cu amestecuri sintetice, heliu - oxigen , la nivelul de viaţă, o concentraţie a oxigenului de 5,6%, restul de până la 100% fiind heliu. Acestea se fac în scopul antrenării scafandrilor de mare adâncime, adaptabilităţii organismului la schimbarea amestecului respirator. În mod normal, noi respirăm la presiunea atmosferică aer, înăuntru, amestecul respirator fiind unul sintetic, fabricat de noi, aici, şi în funcţie de adâncimea de scufundare, variază acest amestec, concentraţia de oxigen scăzând odată cu pătrunderea a omului cât mai adânc spre fundul mării", ne mai spune Emil Avram, inginer specialist la Laboratorul Hiperbar. Cei patru bărbaţi sunt recomandaţi ca fiind cei mai buni, care au trecut recent printr-un test foarte dur, şi anume s-au scufundat la 180 de metri adâncime. "Aici avem cei mai buni scafandri din şcoala noastră, care au trecut recent printr-un test destul de dur, o scufundare la 180 de metri adâncime, în care s-au prelevat probe funcţionale şi fiziologice, encefalogramă, şi multe alte date, pe care le-am înregistrat, cum ar fi spirometrie, variaţii ale temperaturii organismelor.", a adăugat Emil Avram. Revenind la experienţa din "adâncuri", demarată luni şi încheiată vineri, cele patru persoane sunt izolate total de mediul exterior. Au fost la o adâncime de 71 de metri nivel de lucru, s-au antrenat, au lucrat cam 3 ore pe zi, fiecare, în simulatorul central. Activitatea a constat în montarea unui cadru special conceput, ca un lego, ei trebuind să se concentreze pentru că nu putea fi montat decât dintr-un singur unghi, sau poziţie. Trebuie să spunem că parametrii fiziologici, mentali şi emoţionali, pentru că sunt izolaţi, lucrează la adâncimi mari, au schimbat amestecul respirator, fac ca performanţele lor să fie uşor diminuate. Temperatura de confort la acest amestec este de 30 de grade Celsius, echipa din exterior fiind tot timpul în priză pentru a menţine parametrii la nivelul de viaţă, ţinerea în echilibru a umidităţii, a concentraţiei de oxigen şi dioxid de carbon. Chiar dacă sunt supuşi unor schimbări mari, scafandrii noştri spun că se simt bine, iar dimineaţa de joi au început-o prin a-şi urechea un coleg, care şi-a serbat ziua de nume: Mihai. "Sunt, aici, în a patra zi. Tot timpul suntem întrebaţi dacă este greu. Poate că din exterior pare altfel, dar noi suntem obişnuiţi. Sunt experienţe prin care am mai trecut. Este o normalitate. Suntem scafandri lucrativi, am mai trecut prin asta. Am fost la platformele de foraj marin din Marea Neagră, baraje, recuperare de obiecte scăpate în adâncul mării, în lacuri de acumulare, cât şi alte acţiuni. Am suferit accidente, dar uşoare, lucru pentru care mă consider norocos şi bucuros. Colegul Mihai e aici, lângă mine, l-am felicitat la prima oră de dimineaţă, l-am urecheat, astea sunt condiţiile", a spus Laurenţiu Drăgoi, aflat în Laboratorul hiperbar. De asemenea, pe parcursul zilelor petrecute în simulator, scafandrii au primit câte trei mese pe zi, evitându-se alimentele care produc gaze, folosindu-se doar alimente consistente şi lichide pentru hidratare. Cea de-a doua acţiune desfăşurată la malul mării s-a petrecut în Portul Tomis, unde scafandrii de categoria a III a, aflaţi în cadrul cursurilor de perfecţionare, s-au scufundat.

Liliana CHIRU