Traian Băsescu: România este considerată o ţară cu unele probleme, dar asta nu înseamnă o ţară de mâna a doua

Senatorul PMP deschide lista partidului la alegerile pentru Parlamentul European

Traian Băsescu s-a aflat, sâmbătă, la Constanţa, unde a susţinut o serie de declaraţii pe teme ce ţin de proximele alegeri pentru Parlamentul European. Liderul PMP, cel care deschide lista acestui partid la europarlamentare, a făcut referire la faptul că cei mai mulţi dintre liderii politici nu se obosesc să explice românilor ce înseamnă Parlamentul European.

„Nu despre pensii și salarii este vorba în această campanie electorală”, a spus Băsescu, vârful de lance al PMP în alegerile europarlamentare subliniind că Parlamentul European nu se ocupă cu astfel de chestiuni. Tot în cadrul declaraţiilor susţinute la sediul PMP Constanţa, Băsescu a vorbit şi despre situaţia Ucrainei, despre faptul că PMP nu va susţine recunoaşterea Kosovo, dar şi despre problema spinoasă a Europei – migraţia. „Uniunea Europeană are probleme interne la care noi avem soluţii practice, ce sunt prezentate în programul electoral. Spre exemplu, avem o populaţie europeană nemulţumită de situaţia cu migraţia, iar PMP nu va fi de acord cu transformarea UE într-o uriaşă moschee. Să vină să vadă cum se trăieşte la noi, împreună cu turci, cu tătari, cei care vin buluc în Europa din ţări de cult islamic şi să accepte comportamentul civilizat. Propunerea noastră este să se elaboreze un regulament cu privire la statutul migranţilor, care să fie aprobat în Parlamentul European, regulament care să oblige migranţii la integrare socială prin găsirea unui loc de muncă sau ca aceştia să se afle într-o situaţie de studii pentru locuri de muncă. Să manifeste respect pentru tradiţiile şi cultura europeană şi integrare în cultura europeană. Aceste pretenţii le putem avea pentru că nu noi i-am adus cu forţa, ei au optat să vină în Europa”, a spus Traian Băsescu.

Ulterior acestor declaraţii, liderul PMP a oferit un interviu cotidianului “Replica” de Constanţa, în cadrul căruia a clarificat cum se poziţionează faţă de problema legalizării parteneriatului civil, cum priveşte chestiunea consumului de droguri, iar o surpriză – o declaraţie în exclusivitate legată de candidatul PMP la Primăria Constanţa!

Reporter: Din ce ştiţi dvs., România este considerată o ţară de mâna a doua sau avem politicieni prost pregătiţi?

Traian Băsescu: Nu este deloc considerată o ţară de mâna a doua. Vă spune un om care a fost 10 ani consilier European. Ceea ce înseamnă că nu suntem consideraţi o ţară cu unele probleme, dar asta nu înseamnă o ţară de mâna a doua. Ca să ştiţi care este modul de lucru, în fiecare an, Comisia Europeană trimite ţării respective evaluarea – vedeţi că aveţi probleme aici şi aici. Spre exemplu, agenda 2020 care reflectă obiectivele care sunt din 2014 până în 2020. Acea agendă are obiective pe care şi le-a asumat România. Parte din ele ni le-am îndeplinit dar asta nu înseamnă că cineva ne consideră ţară de mâna a doua. Ţineţi cont că, atunci când vine vorba de vot, avem a şaptea putere de vot din U.E. – avem 33 de europarlamentari. Suntem a şaptea ţară ca mărime şi ca număr de voturi deci nu suntem o ţară neglijabilă.

Rep.: Atunci însemnă cei care au fost până acum în parlamentul Europei nu au reuşt să se exprime suficient de bine astfel încât să ne fie promovate interesele? Se discută foarte multe despre faptul că în România sunt importate produse care nu sunt de aceeaşi calitate ca şi cele din alte ţări.

T.B.: Acest scandal la nivel european va fi şi în atenţia europarlamentarilor PMP în următoarea legislatură şi vom cere o comisie de anchetă a parlamentului pe acest subiect. Din câte ştiu, însă, în momentul de faţă, lucrurile au fost rezolvate ca urmare a deciziilor Comisiei Europene – au dat nişte amenzi, au regelementat oarecum lucrurile. Deci nu cred că în momentul de faţă, acest fenomen mai este de actualitate dar, pentru bună înţelegere a fenomenului, o comisie de anchetă parlamentară nu o să strice.

Rep.: La nivelul P.E., luaţi în calcul şi o discuţie vizavi de soarta marinarilor? Ştiţi că avem şcoli de formare în România dar reuşesc din ce în ce mai greu să plece să navige.

T.B.: Şi ce să facem? Să le dea P.E. nave?

Rep.: V-am întrebat pentru că pe nave străine nu reuşesc să mai pătrundă, sunt preferaţi alţii. Vă întreb dacă aveţi posibilitatea să faceţi lobby.

T.B.: Depinde ce reputaţie au dobândit în ultimii 10 ani pentru că una era pregătirea în Academia Navală când eu am făcut această şcoală şi alta e pregătirea în două instituţii simultan, e complicat, număr mare de absolvenţi şi dacă nu au dobândit o foarte bună reputaţie, sigur că au problem la angajare promoţiile care vin.

Rep.: Înseamnă că nu se mai face şcoală ca înainte?

T.B. Da. Asta înseamnă.

Rep.: Aţi vorbit în conferinţa de presă de la Constanţa despre pericole şi aţi menţionat euroscepticii, naţionaliştii şi suveraniştii. Cum priviţi dvs. discriminarea majorităţii, faptul că de la nivelul U.E. ni se impune să acceptăm nişte lucruri care poate sunt în favoarea minorităţii, fiind vorba de exemplu, de minorităţile sexuale. Ne este impusă o line? Sau sunt acestea dezinformări la care aţi făcut referire?

T.B.: Nu. Sunt dezinformări. Când au fost discutate aceste libertăţi în C.E., opţiunea a fost clară – fiecare tară îşi stabileşte legislaţia în fucţie de cultura, de credinţa poporului respectiv, de numărul de oameni cu alte opţiuni decât cele normale deci nimeni nu impune nimănui.

Rep.: Şi atunci toată dezbaterea legată de căsătorii sau ce s-a tot vorbit a fost sterilă?

T.B.: Da, a fost o dezbatere inutilă şi un referendum inutil. Ca atare, considerând întrebarea demagogică, românii nici nu s-au dus să îl ratifice, să îndeplinească acel 30 la sută – prezenţa. Deci nu ne impune nimeni nimic. Că oamenii politici vorbesc prostii, bat câmpii şi ca să îţi facă de lucru pentru că nu-i duce capul să facă lucruri serioase la Bruxelles, vin cu câte o bombă din asta – ne obligă să recunoaştem, să facem… Dar, dacă vreţi, în toată povestea asta şi punctul meu de vedere, altul decât bârfele legate de subiect, vă pot spune că eu cred că ar trebui legalizat parteneriatul civil. Deci nu căsătoria, ci parteneriatul civil ca să aibă drepturile limitate – să nu aibă dreptul să înfieze sau să crească copii. Ar fi o soluţie pentru că oamenii aceştia trăiesc câte 10, 15, 20 de ani, îşi fac o casă, îşi cumpără o maşină şi dacă se despart, ei nu au un instrument de partajare a bunurilor, iar ei sunt o realitate. A ne face că n-o vedem este imoral ,pentru că ştim toţi că există minorităţile sexuale care au problema asta. Şi de fapt, dacă am înţeles bine, din nişte interviuri la tv, liderii lor exact despre asta vorbeau – nu vrem să ne căsătorim, dar daţi-ne legislaţia pentru acest parteneriat civil în care, dacă la un moment dat ne despărţim, să putem să ne rezolvăm problemele civile de împărţire a averii.

Rep.: Tot un subiect sensibil ca acesta este şi cel legat de legalizarea drogurilor. Care este opinia dvs?

T.B.: Sunt un duşman neîmpăcat al drogurilor. Îmi aduc aminte că eram primar şi am mers împreună cu şeful poliţiei Capitalei prin spatele blocurilor, pe acolo pe unde trecea drumul şi era plin de seringi, prin 2001, 2002. Şi am făcut o declaraţie, care m-aş bucura mult să mai fie, în care avertizam că România nu mai este doar o ţară de tranzit cum declarau şi au declarat mulţi ani toţi şefii de la poliţie, ci a devenit deja o piaţă. Pe măsură ce cresc veniturile populaţiei, piaţa va creşte, va fi tot mai importantă ca piaţă de desfacere.

Rep.: Şi măsuri de combatere?

T.B.: Poliţia, DIICOT-ul – astea se combat cu forţa, nu cu vorba bună.

Rep.: Aţi afirmat că un Parchet European este necesar… Dar cu Laura Codruţa Kovesi la conducerea lui?

T.B.: N-are relevanţă. Cred că românii au făcut cel mai greşit lucru aşezându-se în două tabere – pro şi contra. Eu am trăit experienţa instalării guvernului domnului Kaczyński şi care a fost împotriva nominalizării lui Tusk în funcţia de preşedinte al C.E. Impresia a fost deplorabilă şi toţi spuneau: e un polonez, cum de chiar guvernul Poloniei e împotrivă? Şi până la urmă, pentru că statul membru nu are autoritate să decidă şi că acel post, ca de altfel şi cel de procuror şef european, nu este un post care aparţine statelor ci acolo se prezintă oameni de meserie individuali. Kovesi s-a prezentat, ea spune că are talent, că a fost pe locul întâi… Nu, a fost pe locul întâi la comisia LIBE la o diferenţă foarte mică dar a pierdut la o diferenţă de 26 de puncte la evaluarea pe care a făcut-o consiliul. Deci, să sperăm că va reuşi pentru că cei care au grijă că vrem s-o judecăm, s-o smotocim, să îi facem dosare… Foarte bine, dar cu ce îi impiedică dacă că ea ocupă postul acela? Ocupă postul şi pe urmă vine Parchetul din România şi o înhaţă ca pe orice cetăţean.

Rep.: Adică nu i se oferă o imunitate…

T.B.: Unui procuror, pentru acte de corupţie, cum sunt acuzaţiile acum, categoric, nu-i va garanta nimeni imunitate chiar dacă funcţia are o limită de imunitate, dar nu pentru fraude de tipul acelora de care este incriminată.

Rep.: Aţi vorbit despre acţiuni de protejare a cetăţenilor români – este în program. Daţi-ne câteva detalii, ca mesaj pentru români.

T.B.: Spre exemplu, cum a făcut Salvini în Italia, maşinile cu număr de România le confiscăm. Păi ar fi trebuit să sărim din P.E. direct la Roma şi pe urmă cu intervenţii la Comisie, la consiliu pentru că e un abuz.

Rep.: Adică spuneţi ca europarlamentarii români să îşi facă datoria…

T.B.: Să fie mult mai activi în astfel de situaţii.

Rep.: În încheiere, o întrebare legată de Constanţa: pentru primăria Constanţa, credeţi că sunteţi pregătiţi să îl mai sprijiniţi o dată pe dl. Claudiu Palaz pentru o candidatură?

T.B.: Da, Palaz e candidatul nostrul pentru primăria Constanţa.

Rep.: E oficial?

T.B.: Eu nu pot spune oficial şi nici nu îl pot obliga dar e preşedinte de organizaţie şi are responsabilitatea să candideze pentru că, în mod cert, va obţine un rezultat bun în Constanţa.

Alegerile pentru Parlamentul European au loc în data de 26 mai.

Primii cinci candidați ai PMP pentru Parlamentul European sunt următorii: 1. Traian Băsescu; 2. Eugen Tomac; 3. Ioana Constantin; 4. Marius Pașcan; 5. Simona Vlădica.

Comandat de Partidul Mişcarea Populară - PMP, codul unic de identificare atribuit mandatarului 41190004.