Președintele Iohannis a inaugurat podul suspendat de la Brăila
Președintele Iohannis a inaugurat podul suspendat de la Brăila
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestPodul peste Dunăre de la Brăila - supranumit Golden Gate de România - este inaugurat astăzi. Lucrările, care au costat jumătate de miliard de euro, s-au terminat cu doi ani întârziere. Încă nu sunt gata șoselele de legătură. Însă va fi tăiată panglica, într-o ceremonie la care participă și președintele Klaus Iohannis. Ministerul Transporturilor promite că în următorii 5 ani șoferii nu vor plăti taxă pentru a traversa podul.
Podul suspendat de la Brăila, al treilea ca mărime din Europa şi cea mai mare investiţie de infrastructură din ultimii 30 de ani, a fost inaugurat, joi, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis. Au participat, de asemenea, premierul Marcel Ciolacu, preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, dar şi ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu şi alţi invitaţi.
Sorin Grindeanu, ministru Transporturilor a declarat: "Trăim un moment special pentru infrastructura din România. În 2017 puțini credeau în reușita acestui proiect. La 6 ani distanță suntem aici la inaugurare. Îl numesc un pod al speranțelor, al unirii românilor. Este prima conexiune rutieră dintre județele Brăila și Tulcea. Este o dovadă că România știe să atragă bani europeni și să creeze oportunități noi pentru locuri de muncă."
„Îmi face o deosebită plăcere să particip la inaugurarea podului suspendat peste Dunăre, care leagă, începând de astăzi, județele Brăila și Tulcea. Aceasta este cea mai amplă construcție ridicată în România în ultimele trei decenii și este al treilea pod ca mărime din Europa.
Îi felicit pe toți cei implicați în acest proiect de investiții pentru eforturile depuse și pentru rezultatul obținut. Avem o nouă dovadă, cât se poate de puternică, a faptului că și în România, dacă există voință și seriozitate, se pot duce la capăt proiecte majore de infrastructură.
Mulțumiri speciale trebuie aduse și partenerilor japonezi și italieni pentru implicarea și profesionalismul de care au dat dovadă. În urmă cu doi ani, când s-a aniversat centenarul relațiilor bilaterale dintre Japonia și România, proiectul acestui pod a fost prezentat ca exemplu concludent al colaborării dintre Japonia și Uniunea Europeană.
Construcția aceasta este, cu certitudine, una dintre cele mai ambițioase inițiative de modernizare a infrastructurii de transport din România, realizată cu fonduri europene, cu expertiză internațională de referință și cu tehnologie de ultimă generație.
Indiferent de poziționările politice, de dezbaterile și obiectivele pe care partidele și le propun pentru anul electoral care urmează, interesele României în materie de reforme și dezvoltare economică trebuie să primeze.
Țara noastră are acces la un volum semnificativ de fonduri europene, iar o proporție semnificativă din aceste sume este alocată dezvoltării infrastructurii de transport. Ne dorim cu toții o Românie mai conectată, cu drumuri mai multe, mai bune și mai sigure.
Infrastructura de transport are un potențial imens de stimulare a dezvoltării economice și de creștere a calității vieții, îndeosebi pentru comunitățile locale. Conectarea la coridoarele majore de transport, fluidizarea traficului intern și facilitarea traficului de tranzit internațional au avut dintotdeauna un puternic efect de antrenare asupra economiilor și comunităților locale.
Atragerea de investiții competitive, adaptate specificului de dezvoltare local, crearea de locuri de muncă mai multe și mai bine plătite sunt doar câteva avantaje de care, în situația de față, județele Tulcea și Brăila se vor bucura în perioada următoare, prin finalizarea acestui proiect.
Felicit autoritățile locale pentru înțelegerea corectă a mizelor unei mai bune conectări a regiunii la rețeaua națională de transport rutier și vă încurajez să păstrați direcția bună pe care ați ales-o pentru atragerea de investiții și noi proiecte de succes, care să conecteze comunități și să sprijine afaceri.
Integrarea efectivă a României în Spațiul Unic de Transport European implică mobilizarea tuturor resurselor disponibile, dar și promptitudine și responsabilitate în execuția proiectelor de infrastructură.
Implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, în paralel cu finalizarea pregătirii cadrului financiar multianual, reprezintă un examen de maturitate politică și economică pe care România nu are voie să îl rateze.
Fondurile europene constituie sursa principală de finanțare a modernizării și dezvoltării infrastructurii noastre de transport. Faptul că finanțările destinate infrastructurii mari au cel mai mare grad de absorbție arată că s-a înțeles pe deplin importanța acestor proiecte.
Este lăudabil obiectivul unei absorbții integrale a acestor fonduri, însă ar fi utilă acordarea unei mai mari atenții și finanțărilor complementare. Atragerea de capital privat sau valorificarea unor oportunități oferite de instrumente precum Fondul de Investiții al celor 3 Mări pot completa cu succes resursele deja existente și pot accelera ritmul modernizării.
Infrastructura de transport trebuie să rămână prioritatea zero a oricărui Guvern, dar și a autorităților locale, pentru că numai așa putem beneficia de investiții mai mari, mai performante și putem reduce din decalajele regionale mari existente azi în România.
Mai mult, îmi doresc ca în următorii ani statisticile privind numărul de accidente rutiere să se schimbe semnificativ în bine.
Nu este un secret pentru nimeni că suntem, de ani buni, în fruntea clasamentelor europene la aceste statistici negre. Iar alături de educația rutieră și comportamentul în trafic, o contribuție semnificativă la îmbunătățirea actualei situații o are și calitatea infrastructurii rutiere.
Podul care intră astăzi în circulație reprezintă un prim pas, deosebit de important, în atingerea unor obiective privind conectivitatea, fluidizarea traficului de tranzit și siguranța rutieră. Acest proiect reprezintă, totodată, măsura unei bune cooperări, deopotrivă naționale și internaționale.
Încă o dată, felicitări pentru realizarea construcției și succes în finalizarea întregului proiect, cu toate rutele de acces aferente!”, a transmis Klaus Iohannis, Președintele României.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News